
Maica Domnului este onorată în această zi, care reprezintă cea mai veche sărbătoare închinată ei. Ea comemorează momentul crucial în care Arhanghelul Gavriil i-a adus o veste extraordinară, și anume că ea a fost aleasă să devină mama Fiului lui Dumnezeu.
În Luca 1: 26-28, un pasaj evanghelic fundamental, este relatată scena în care Arhanghelul Gavriil are o revelație deosebită pentru Fecioară, anunțând-o despre nașterea iminentă a lui Iisus.
Inițial, această sărbătoare creștină nu a fost asociată cu o anumită zi a calendarului Bisericii Ortodoxe.
Inițial, această zi nu reprezenta o sărbătoare de sine stătătoare, ci mai degrabă un prilej, un punct în timp dedicat reflecției asupra Nașterii Domnului.
În primele etape ale creștinismului, Buna Vestire a început să fie celebrată ca o zi distinctă de sărbătoare, însă inițial, nu era asociată unei date specifice.
În 5 ianuarie, ziua care precede Boboteaza, sau 18 decembrie în anumite regiuni occidentale, are loc celebrarea Bunei Vestiri, care își are originea în Răsărit.
În lumea răsăriteană, data nu este stabilită de către un singur decident. Nu se poate identifica o singură entitate care să dețină puterea de a stabili această dată.
Data de 25 martie fiind corelată cu cea a Nașterii Domnului, stabilită la 25 decembrie, rezultă că 25 martie este considerat, într-o anumită ordine cronologică, momentul situat cu nouă luni înainte; această concluzie începe să capete contur în perioada cuprinsă între secolele al IV-lea și începutul secolului al V-lea, perioadă în care sunt stabilite numeroase alte sărbători pe parcursul anului liturgic.
Deși nu a fost identificat un singur promotor al acestei sărbători, 25 martie a fost deja o dată consacrată practicii, după cum rezultă din scrierile sfinților Ioan Gură de Aur și Grigorie de Nyssa, care au inclus idei referitoare la rațiunea acestei date în lucrările lor.
În tradiția catolică, sărbătoarea a fost inițiată de Papa Leon al II-lea la Roma, în secolul al VII-lea, fiind însă la început doar o celebrare locală, care ulterior s-a extins în întreaga lume apuseană, fiind fixată pe data de 25 martie.
Porunca bucuriei se traduce printr-un singur cuvânt: „Bucură-te!” Acesta este mesajul care aduce veselie și îi îndeamnă pe oameni la bucurie.
În ciuda oricăror considerații privind stabilirea datei acestei sărbători religioase, mesajul de bucurie rămâne acela că lumea va avea un Mântuitor, ceea ce reprezintă începutul unei noi speranțe, și anume că oamenii nu sunt abandonați, ci au un scop și sunt importanți pentru Dumnezeu.
Încă un motiv de veselie este primăvara care urmează să sosească fără îndoială. Este un moment foarte așteptat.
Maria primește un mesaj divin prin intermediul unui înger, care o salută cu cuvintele: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine”. Acest mesaj îi anunță nașterea lui Iisus. La aflarea acestei vești, Maria reacționează cu o profundă smerenie, răspunzând:
„Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău”
.
La acest eveniment, teologii pun accentul pe câteva aspecte cheie, și anume libertatea, credința și încrederea în Domnul, toate acestea fiind strâns legate de o stare de bucurie interioară care servește drept îndemn și mod de a fi în general.
În prezența Mântuitorului și a mamei Sale, existența umană este transformată, unii oameni considerând că bucuria devine o poruncă de urmat.
Nu poți fi altfel decât bucuros
atunci când ești alături de Fiul lui Dumnezeu și de mama sa, spun ei.
Se afirmă că Nicolae Steinhardt a exprimat ideea că bucuria pe pământ își are originea în Hristos. În lucrarea sa, Jurnalul Fericirii, părintele Nicolae Steinhardt declara:
„Bucuria în lume e de la Hristos încoace”
, de unde rezultă că bucuria reprezintă starea firească a celui care urmează creștinismul.
Ziua Cucului a devenit cunoscută drept un fenomen interesant. Acest eveniment a captat atenția publicului.
Conform tradiției populare, sărbătoarea Buna Vestire este cunoscută și sub numele de Ziua Cucului, Ziua Cucului fiind asociată cu sosirea primăverii și cu augurii de noroc, longevitate și căsătorie, întrucât această pasăre este considerată un vestitor al acestor evenimente importante.
În vremuri de demult, tinerii dornici de căsătorie adresau o întrebare tradițională, Cucule, pentru a afla câte zile bune îi mai rămân până la nuntă:
„Cucule, voinicule,/Câți ani îmi vei da/Pân’ m-oi însura?”
.
În cazul în care cântecul cucului răsună o singură dată, asta înseamnă că trebuie să mai treacă un an, pe când lipsa cu totul a cântecului său anunță că perioada de așteptare a luat sfârșit și anul curent este acela în care nunta va avea loc.
La sărbătoarea numită Buna Vestire, cunoscută și sub numele de Blagoveștenie, începutul calendarului agricol era marcat odată cu depășirea unui anumit ritual de natură afectivă.
Copiii au opinii diverse despre Maica Domnului. În inimile lor, ea rămâne o figură specială.
Copiii o percep pe Maica Domnului ca fiind o realitate mult mai puțin complexă. Simplitatea acestei percepții este evidentă în rândul celor mici.
În urma observațiilor noastre de durată, copiii au oferit diverse opinii cu privire la identitatea Maicii Domnului.
Un copil în vârstă de 5 ani, pe nume M., a afirmat că
„Cred că are grijă de oameni când Dumnezeu e ocupat”
.
Un copil în vârstă de 4 ani a făcut o declarație surprinzătoare, afirmând că Maica Domnului a fost cel mai cuminte copil de pe pământ.
Tatăl a declarat, cu ocazia unei zile speciale, că „
ea este cea mai bună mamă, că nu țipă niciodată
” (T., vârsta 4 ani).
În esență, Buna Vestire reprezintă un moment crucial unde angajamentul spiritual față de umanitate converge cu făgăduința de reînnoire.
COMENTARII / 0