INS nu include în structura sa, subordinea sau parteneriatele entitatea numită „Școala Națională de Statistică”, care, conform declarației președintelui, nu există.
„Este o invenție folosită de persoane neautorizate pentru a crea o falsă impresie de legitimitate”
– Tudorel Andrei, președintele INS.
Citește șiCercetătorii care susțin că au găsit locul „Arcei lui Noe”, ținta unui jaf. Hoții au luat laptopuri și carduri de memorie
Reprezentanții Institutului Național de Statistică au semnalat
„o tentativă clară de furt de identitate instituţională”
, după ce imaginea instituției a fost utilizată în mod fraudulos în comunicările adresate publicului în numele INS.
„Nici președintele INS, nici vicepreședintele INS nu au transmis un asemenea mesaj sau o solicitare similară. Mai mult, INS nu derulează oferte comerciale de servicii sau produse prin intermediul acestei denumiri fictive și nu solicită plăți, date de card sau date cu caracter personal prin mesaje nesolicitate”, mai arată statisticienii.
Abonează-te
Fii la curent cu tendințele economice și dobândește cunoștințe despre gestionarea banilor prin sugestii și diagrame utile.
Înscrie-te
Bravo! Ai devenit abonat la „EconoMix”.
Confirmă abonamentul prin e-mail.
Apăsați pe legătura din mesajul electronic pentru a primi edițiile.
Până în prezent, s-au înregistrat incidente în care infractorii exploatează imaginea BNR, ANAF sau Poliției Române. În această ocazie, ținta selectată este INS, care nu gestionează fonduri, nu acordă licențe și nu deține autoritate de sancționare. În cadrul ierarhiei informale a instituțiilor românești, aceasta reprezintă una dintre cele mai puțin „atractive” destinații posibile pentru un escroc rațional.
Catalogul care evidențiază un an de uz
Cazul cel mai documentat rămâne cel al Băncii Naționale. În aprilie 2025, banca centrală a semnalat o intensificare a fraudelor de tip spoofing- apeluri și mesaje care imitau vizual comunicarea oficială a unei bănci sau a unei autorități a statului, uneori cu participarea combinată a „unui ofițer bancar”, „unui polițist” și a „unui reprezentant BNR”, fiecare confirmat printr-un număr de telefon falsificat. Scenariul, relatat ulterior de mai multe publicații, se încheia de regulă cu victima convinsă să-și mute economiile într-un cont pretins „sigur”- de fapt controlat de escroci.
Un an mai târziu, tehnica a evoluat calitativ. În februarie 2026, BNR a avertizat asupra unor materiale video de tip deepfake care foloseau imaginea și vocea guvernatorului Mugur Isărescu pentru a promova o platformă falsă de tranzacționare automatizată, cu pretinsă susținere din partea unei companii românești de securitate cibernetică. Materialele clonau chiar și pagina unui ziar generalist cunoscut, cu un transcript fictiv al unui interviu TV pe care guvernatorul nu l-a dat niciodată. O lună mai devreme, BNR semnalase și un site care pretindea, tot fraudulos, o licențiere din partea băncii centrale pentru a oferi credite.
Instituțiile fiscale și de ordine publică au parcurs propriul lor ciclu de uzurpare. ANAF și DIICOT au fost invocate în scheme care combinau limbaj oficial, numere de telefon reale falsificate și amenințarea unor dosare penale inexistente pentru a obține date bancare sau plăți „de verificare”. Iar Directoratul Național de Securitate Cibernetică- instituția al cărei rol declarat e tocmai să avertizeze publicul despre astfel de fraude- a ajuns, la rândul ei, ținta acelorași tehnici: atacatori care se foloseau de identitatea vizuală a Interpol, Europol, Poliției Române, ANAF sau chiar a DNSC, combinând acuzații grave- pornografie infantilă, printre altele- cu termene de răspuns de 48 de ore, calculate să reducă la minimum capacitatea de analiză a victimei.
Potrivit informațiilor furnizate de DNSC (2025) și a rapoartelor emise de Ministerul Digitalizării, România a înregistrat o creștere de 145% a conținutului deepfake, ocupând a șaptea cea mai înaltă poziție în Europa.
Dezmințirea INS de miercuri nu e un incident izolat sau un caz curios de fraudă minoră. E ultima verigă dintr-un lanț care a inclus, în puțin peste un an, banca centrală, autoritatea fiscală, poliția, DIICOT și propriul organism de securitate cibernetică al statului. Recomandarea comună a tuturor acestor instituții- verificați exclusiv canalele oficiale, nu răspundeți la solicitări de date personale sau financiare nesolicitate.
COMENTARII / 0