Dosar cocaină în Delta Dunării: Tribunalul Tulcea a amânat 4 ani restituirea la DIICOT

În urma unei durate de peste patru ani, Tribunalul Tulcea a decis returnarea dosarului privind trei tone de cocaină care eșuase în Delta Dunării și Marea Neagră în 2019 către DIICOT, după cum relatează portalul instanțelor de judecată.

Conform prevederilor legale, 60 de zile reprezintă intervalul maxim în care un dosar poate fi păstrat în faza camerei preliminare.
Această perioadă a fost depășită în cazul dosarului privind tonele de cocaină care au ajuns în Delta Dunării și Marea Neagră, dosar care a stat peste 4 ani la Tribunalul Tulcea.
Ulterior, Tribunalul Tulcea a decis restituirea dosarului către DIICOT.
O contestație formulată de procurori a fost admisă de Curtea de Apel Constanța.

Decizia de restituire a dosarului a fost luată de judecătoarea Elena Simion din cadrul Tribunalului Tulcea, care a considerat că dosarul prezintă anumite deficiențe, fiind calificat drept nelegal, incomplet și neclar, ceea ce ar putea aduce atingere dreptului la apărare al persoanelor acuzate.

Citește șiDarwin a murit fără să poată demonstra. După 150 de ani, știința a confirmat bănuiala despre o plantă carnivoră

Articolul continuă în partea următoare

Decizia Tribunalului Tulcea a fost răsturnată de către Curtea de Apel Constanța, o instanță ierarhic superioară, care a optat pentru o soluție de rejudecare a cauzei. Această decizie reprezintă un caz excepțional de admitere a contestației înaintate de către procurorii specializați în combaterea activităților infracționale complexe.

Nu a fost oferită o declarație directă

în acest caz, însă se confirmă că Curtea de Apel Constanța a fost cea care a adoptat această decizie de rejudecare, acordând astfel procurorilor Antimafia câștig de cauză.

Potrivit informațiilor oferite de surse din sistemul judiciar G4Media, termenul de prescriere pentru faptele din respectivul dosar este programat pentru 2029.

Un proces judiciar de mare amploare a fost gestionat de Tribunalul Tulcea pe o perioadă de peste 4 ani, înainte de a fi restituit la DIICOT. Dosarul respectiv se referea la tonelor de cocaină care eșuaseră în Delta Dunării și Marea Neagră. Inițial, termenul în camera preliminară fusese stabilit la 60 de zile. Ulterior, Curtea de Apel Constanța a admis contestația procurorilor.

La 12 februarie 2021 a fost stabilit primul termen de judecată în acest dosar, însă procesele au fost amânate de 8 ori, timp de 3 ani și 4 luni, ajungându-se astfel la data de 28 iunie 2024. Ulterior, instanța a decis amânarea și a pronunțării de patru ori, până în 23 octombrie al aceluiși an, când excepțiile ridicate din oficiu au fost admise, constatându-se nulitatea absolută parțială a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale pentru trafic internațional de droguri și constituire de grup infracțional.

30 aprilie 2025 a marcat o nouă evoluție în cazul dosarului restituit, atunci când Tribunalul Tulcea a decis, după încă două amânări ale pronunțării, să returneze dosarul la DIICOT. Motivul acestei decizii a fost legat de anumite neregularități identificate în rechizitoriu, constatate printr-o încheiere din 23 octombrie 2024, care au dus la imposibilitatea de a stabili obiectul și limitele judecății.

În esență, afirmația judecătorului se referă la imposibilitatea de a defini scopul și cadrul procesului. Acest aspect a fost semnalat în cazul dosarului privind tonelor de cocaină care s-a încheiat în Delta Dunării și Marea Neagră. Însă, după o perioadă de peste 4 ani, dosarul a fost restituit la DIICOT. Inițial, termenul în camera preliminară era de 60 de zile. Ulterior, Curtea de Apel Constanța a admis contestația procurorilor.

Potrivit unei declarații recente, judecătoarea Elena Simion din cadrul Tribunalului Tulcea a afirmat că rechizitoriul prezentat este prezentat într-o formă atât de vagă și incompletă încât îi este imposibil să stabilească cu claritate obiectul și limitele procesului de judecată.

În termeni simpli, spunând că este în ”imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății”

, magistratul a explicat motivul pentru care dosarul privind tonelor de cocaină eșuate în Delta Dunării și Marea Neagră a fost restituit la DIICOT.

Tribunalul Tulcea a gestionat dosarul privind traficul de droguri și constituirea de grup infracțional organizat, referitor la cocaina confiscată în Delta Dunării și Marea Neagră, pentru o perioadă de peste 4 ani. Ulterior, această cauză a fost trimisă înapoi către DIICOT. Inițial, termenul pentru camera preliminară era stabilit la 60 de zile. Curtea de Apel Constanța a decis ulterior să admită contestația înaintată de procurori.

În esență, judecătorul se confruntă cu o situație în care nu posedă cunoștințele necesare pentru a evalua cazul, pentru a stabili cine sunt părțile implicate și, prin urmare, nu ar fi în măsură să garanteze un proces echitabil.
Acest aspect ridică îngrijorări cu privire la corectitudinea și imparțialitatea procesului.

Tribunalul Tulcea a ținut în evidență, vreme de peste patru ani, ancheta privind transportul masiv de cocaină care eșuat în Delta Dunării și Marea Neagră. Ulterior, cauza a fost trimisă înapoi la DIICOT. Inițial, termenul pentru etapa preliminară în fața instanței era de 60 de zile. Curtea de Apel Constanța a decis ulterior să admită contestația înaintată de procurori.

Tribunalul Tulcea a gestionat dosarul privind tonelor de cocaină găsite în Delta Dunării și Marea Neagră timp de peste 4 ani înainte de a-l returna către DIICOT.

• Procurorii au demarat urmărirea penală fără acordul necesar pentru trafic de droguri și grup infracțional organizat, drept urmare anumite probe au fost invalidate și o parte a dosarului a fost declarată lovită de nulitate (”Constată nulitatea absolută parţială a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale pentru lipsa autorizării prealabile a organului competent prevăzută de art. 9 alin. 3 C. pen. şi art. 10 alin. 2 C. pen. în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc şi iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni grave reţinute în sarcina inculpaţilor, Matei Iuliana, Şugar Bogdan Alin, Şugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Pălăcean Silviu Augustin, Alexandru Claudiu, Duran Domenech Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Calero Henares Alvaro Jesus, Kirnos Rostyslav, Sabater Nieto Juan Antonio, Stojic Predrag şi a tuturor actelor de urmărire penală efectuate după această dată şi dispune excluderea lor din materialul probator”).
• Rechizitoriul a fost întocmit incomplet și greșit, deoarece îi lipseau detalii obligatorii, precum adresa unui inculpat (”Constată neregularitatea Rechizitoriului din data de 13.07.2020 emis în dosarul nr.1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, ca urmare a neindicării menţiunilor obligatorii potrivit art. 328 alin. 1 şi 2 C. proc. pen. (respectiv neindicarea unei adrese de domiciliu/ reşedinţă a inculpatului Nasrallah Eddine Nor Joseph)”).
• Acuzațiile au fost reținute neclar și prost explicate, deoarece procurorii nu au descris suficient de clar faptele și nu au indicat probele pentru fiecare acuzație (”Constată neregularitatea Rechizitoriului din data de 13.07.2020 emis în dosarul nr.1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, cu privire la inculpaţii Nasrallah Eddine Nor Joseph, Duran Domenesch Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Matei Iuliana, Sugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Sabater Nieto Juan Antonio, Alexandru Claudiu, Pălăcean Silvius Augustin, Stojic Predrag, Kirnos Rotzslav, Calero Henares Alvaro Jesus, Şugar Bogdan Alin, în sensul insuficientei descrieri a situaţiei de fapt reţinute şi a neindicării mijloacelor de probă în baza cărora se sprijină acuzarea şi analiza acestora cu privire la fiecare infracţiune şi pentru fiecare inculpat în parte”).
• Dreptul la apărare a fost încălcat, deoarece unor inculpați nu li s-a comunicat corect calitatea de suspect / inculpat (”Constată nelegalitatea efectuării actelor procedurale ce privesc aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, respectiv inculpat pentru inculpaţii Duran Domenesch Antonio, Leon Palacios Edgar Juan Leon

La Curtea de Apel Constanța, procurorii au obținut câștig în urma unei decizii recente. Curtea de Apel Constanța a admis contestația înaintată de către procurori. Hotărârea inițială a fost luată în legătură cu un dosar instrumentat de către Tribunalul Tulcea. Acest dosar a fost învestit timp de peste 4 ani de către Tribunalul Tulcea. Ulterior, dosarul a fost trimis înapoi către DIICOT. În cadrul camerei preliminare, termenul stabilit a fost de 60 de zile.

Curtea de Apel Constanța a admis, pe 18 martie, o contestație formulată de către DIICOT, anulând, în urma acestui demers, o hotărâre anterioară a unei judecătoare de la Tribunalul Tulcea, care a fost astfel obligat să retransmită dosarul pentru continuarea etapei de cameră preliminară.

Dosarul în cauză urmează să fie examinat într-o etapă procesuală distinctă, cunoscută sub numele de camera preliminară, care are ca scop verificarea legalității sesizării instanței, precum și a modului în care au fost administrate probele și actele de urmărire penală. Această procedură reprezintă o parte esențială a procesului, fiind situată între momentul trimiterii în judecată și cel al judecății pe fond. Prin urmare, procesul nu ajunge în faza de judecată pe fond, ci doar în această etapă preliminară.

Rechizitoriul prezentat de către procurori este considerat incomplet de către judecătoarea de la Tribunalul Tulcea, care a identificat o lacună privind adresa de domiciliu sau reședință a inculpatului Nasrallah Eddine Nor Joseph, cetățean libanez cu reședință în Brazilia. Acesta din urmă era deja încarcerat ca urmare a unei condamnări anterioare de 22 de ani pentru trafic de droguri, fiind unul dintre inculpații din dosar.

Tribunalul Tulcea a fost acuzat de întârziere în soluționarea dosarului privind tonele de cocaină confiscate în Delta Dunării și Marea Neagră, dosar care a stat în examinare timp de 4 ani.
DIICOT a formulat o contestație, susținând că majoritatea amânărilor și a termenelor acordate în acest caz au fost consecința unei proceduri incomplete cu inculpatul Nasrallah Eddine Nor Joseph și a lipsei confirmării de primire a rechizitoriului de către acesta.

Demersurile instanței au fost considerate insuficiente de către procurori, care susțin că nu s-a încercat clarificarea situației lui Nasrallah Eddine Nor Joseph și nici identificarea locului de detenție unde acesta era încarcerat, ceea ce a împiedicat îndeplinirea procedurii de citare.

În ciuda aparentei lipse de impedimente, se impunea ca magistratul să solicite sprijin judiciar internațional pentru efectuarea unor acte procedurale în Brazilia, în baza rolului activ pe care acesta îl are.

”Nu doar că nimic nu împiedica judecătorul de cameră preliminară să procedeze la trimiterea unei comisii rogatorii către Brazilia, dar exista chiar această obligație a judecătorului, în virtutea rolului său activ.”

În contextul respectiv, neexistând un răspuns din partea autorităților braziliene cu privire la adresa de domiciliu sau reședință a lui Nasrallah, acest aspect nu prezenta o importanță deosebită pentru procedura de citare, având în vedere confirmarea din partea Braziliei că individul în cauză se află în detenție, deci, implicit, domiciliul său fiind o facilitate de incarcerare.

O abordare inadecvată este să consideri că nerespectarea obligațiilor de către judecătorul de cameră preliminară constituie o eroare a parchetului și să utilizezi această eroare pentru a întârzia începerea procesului, având ca rezultat împlinirea termenului de prescripție, ceea ce contravine nu numai normelor procedurale penale, ci și standardelor etice ale profesiei de magistrat.

În cazul în care judecarea dosarului ar fi fost efectuată cu respectarea principiilor fundamentale ale procesului penal,
Tribunalul Tulcea ar fi putut opta pentru disjungerea cauzei în ceea ce-l privește pe inculpatul Nasrallah și pentru începerea judecății în cazul celorlalți inculpați.
Această abordare era cu atât mai justificată cu cât 4 ani de la primirea rechizitoriului, motivele de nulitate a punerii în mișcare a acțiunii penale, invocate din oficiu de către instanță, erau considerate de procurori ca fiind imaginare.
Aceste aspecte sunt reliefate în contestația depusă de procurori la Curtea de Apel Constanța, document consultat de reporterii G4Media.

Un interval de timp extrem de detaliat a fost avut în vedere, și anume zile, ore, minute, secunde, pentru descrierea faptelor în respectiva cauză.

Decizia de restituire a dosarului către DIICOT după o perioadă de 4 ani a scos în evidență unele deficiențe majore în rechizitoriu.
Concluziile judecătoarei au arătat că descrierea faptelor este inexactă și incompletă, iar rolul fiecărui inculpat în cadrul grupului infracțional rămâne neclar.
De asemenea, compoziția grupului și modul în care cocaina a ajuns în România sunt informații care nu au fost elucidate în rechizitoriu.

Detalii suplimentare au fost aduse de procurori în contestație, aceștia susținând că acuzațiile nu numai că descriu traseul drogurilor și transportul acestora, dar însăși activitatea infracțională este redată cu exactitate de către DIICOT, inclusiv ”pe zile, ore, minute, secunde”, în timp ce rolul și contribuția fiecărui inculpat în cadrul grupului infracțional organizat sunt ilustrate prin ”prezentări grafice, capturi foto și hărți relaționale”.

În rechizitoriu, detaliile privind implicarea fiecărui inculpat în comiterea infracțiunilor sunt prezentate separat sau împreună, în funcție de modul în care au acționat.
Astfel, rechizitoriul descrie în mod clar și detaliat situația de fapt, inclusiv zilele, orele, minutele și secundele, precum și probele pe care se bazează stabilirea situației de fapt și a vinovăției inculpaților.
De asemenea, sunt explicit prezentate probele administrate, cu indicarea exactă a inculpaților la care se referă, permițând fiecărui inculpat să înțeleagă fără dificultăți acuzațiile care îi sunt aduse, fără a necesita ajutorul unui jurist.

În plus față de celelalte probleme, judecătoarea a ridicat problema notificării calității de inculpat în cazul anumitor persoane anchetate de DIICOT, susținând că nu au fost informate corespunzător despre această calitate.

Potrivit declarațiilor procurorilor, pentru a preveni impasurile în cursul procesului penal atunci când nu este cunoscută adresa de reședință a suspectului ori locul său de muncă, sau atunci când inculpatul este absent fără justificare, se evită sau a dispărut, legislația procedurală penală prevede expres că ”organul de urmărire penală continuă urmărirea și fără a-l audia pe inculpat atunci când acesta lipsește nejustificat, se sustrage sau este dispărut”.

Dosarul privind tonelor de cocaină eșuate în Delta Dunării și Marea Neagră a fost reținut de Tribunalul Tulcea pentru o perioadă de peste patru ani, după care a fost trimis înapoi la DIICOT.
În cadrul contestației formulate, procurorii DIICOT au prezentat mai multe argumente împotriva punctului de vedere al judecătoarei Elena Simion, pe care nu o înțeleg de ce a amânat soluționarea acestui dosar pe o perioadă atât de lungă.

Curtea de Apel Constanța a hotărât să admită contestația înaintată de procurori, termenul în camera preliminară fiind stabilit la 60 de zile.

• Nu au existat declarații suplimentare din partea instanței.

Remarcile judecătorului de cameră preliminară privind descrierea insuficientă a activității infracționale a fiecărui inculpat sunt lipsite de temei, deoarece rechizitoriul prezintă într-o manieră clară și accesibilă activitățile infracționale ale fiecărui inculpat, precum și cele ale subgrupurilor și grupului infracțional organizat în ansamblu, cu indicarea mijloacelor de probă pentru fiecare act în parte.

• Argumentele judecătorului de cameră preliminară privind presupusa grabă a organului de urmărire penală în trimiterea în judecată sunt discutabile și ridică întrebări privind exercitarea funcției sale judiciare în acord cu normele aplicabile.
• Trimiterea în judecată a avut loc la 13.07.2020, la un an și 3 luni de la comiterea faptelor, ceea ce nu denotă o grabă, ci parcurgerea unor proceduri prevăzute de lege.
• Înțelegerea proprie a noțiunii de celeritate în procedurile penale se reflectă și în modul în care procedura în faza de cameră preliminară a fost gestionată, termenul de 60 de zile fiind prelungit nejustificat la o durată de peste 4 ani.
• Sunt de neînțeles susținerile judecătorului de cameră preliminară referitoare la insuficienta descriere a activității infracționale a fiecărui inculpat în parte, în condițiile în care în rechizitoriu, într-o manieră clară și accesibilă oricărei persoane cu o pregătire nu neaparat juridică, sunt descrise nu doar actele comise de fiecare inculpat în parte, dar și cele comise de subgrupurile din cadrul grupului infracțional organizat, de grup în ansamblul său, cu indicarea, pentru fiecare act în parte, a mijloacelor de probă din care comiterea sa, rezultă; 

Curtea de Apel Constanța a decis, pe 18 martie, să dea câștig de cauză procurorilor DIICOT în urma unei contestații. Această decizie prevede ca dosarul să fie trimis înapoi pentru a fi rejudecat, fără ca rechizitoriul să fie refăcut. În urma acestei decizii, judecătoarea de la Tribunalul Tulcea este acum obligată să evalueze dosarul în cadrul unei camere preliminare.

Elena Simion a activat ca judecătoare începând cu anul 2009, după ce anterior a practicat avocatura, pentru ca ulterior să urmeze cariera de procuror pe o perioadă de 10 ani.

Elena Simion a devenit parte a magistraturii în ziua de 5 iunie 2009.
La acea dată, Consiliul Superior al Magistraturii CSM era condus, potrivit datelor disponibile, de către Virgil Andreieș în funcția de președinte și Lidia Bărbulescu ca vicepreședinte.

În ianuarie 2009, la momentul numirii sale în fruntea Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieș, fost președinte al Curții de Apel Cluj, era deja cunoscut pentru demersurile sale judiciare îndreptate împotriva Curții de Apel și CSM, obiectul acestora fiind obținerea unor drepturi financiare suplimentare, printre care sporuri de vechime și de stres, diferențe de indemnizații și prime de concediu.

HotNews

a raportat anterior că Virgil Andreieș a inițiat peste 10 acțiuni în justiție cu scopul de a obține aceste beneficii, inclusiv indemnizația de membru al CSM fără activitate permanentă.

CSM ar fi trebuit să aibă atribuția de a-i desemna pe procurorii-șefi, potrivit lui Bărbulescu, și nu președintele statului.

Monica Macovei a fost ministru al Justiției când a lansat anumite reforme, care au avut un oponent notabil în persoana lui Bărbulescu, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii CSM.

Marea Neagră și Delta Dunării au fost scena unui transport de cocaină care a avut un final neprevăzut.
Dosarul acestui caz a fost păstrat de Tribunalul Tulcea pentru o perioadă de peste 4 ani, după care a fost returnat către DIICOT.
În conformitate cu procedura, termenul în camera preliminară era stabilit la 60 de zile.
În urma unei contestații formulate de procurori, Curtea de Apel Constanța a decis să o admită.

July 2020 marked the culmination of the Grimm Brothers operation by DIICOT prosecutors, leading to 16 defendants being sent to trial on charges of international drug trafficking, bribery, and false statements.

peste o tonă de droguri au ajuns pe plajele din România și în zona Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, în perioada cuprinsă între 26 martie și 15 aprilie 2019. În apropiere de frontiera cu România, și anume în Bulgaria, au fost găsite câteva pachete, iar pachetele de cocaină care au eșuat pe plajele litoralului românesc și în Sfântu Gheorghe au fost în număr mare.

Un material fotografic oferit de către DIICOT a fost publicat inițial pe Europa Liberă.
Această imagine a fost furnizată chiar de DIICOT și a ajuns în posesia Europa Liberă.

Potrivit unor surse implicate în anchetă, echipamentele de monitorizare video de la distanță, poziționate de-a lungul coastei Mării Negre, au înregistrat trei întreruperi în perioada în care substanțele stupefiante descoperite în luna aprilie, atât pe litoral cât și în apa mării, au ajuns pe teritoriul României. Informațiile au fost oferite, în urmă cu ceva timp, reprezentanților G4Media și Info Sud-Est.

Marea Neagră și Delta Dunării erau rutele prin care drogurile erau transportate, cu destinații finale în Balcanii de Vest, precum și în Olanda, Belgia sau Spania.

2019 a marcat începutul unei operațiuni de trafic de droguri care a implicat cetățeni din mai multe țări, printre care Brazilia, Liban, România, Spania, Serbia și Ucraina.
Grupul infracțional, format în perioada ianuarie-martie 2019, avea ca obiectiv transportul de cocaină din Portul Belem, Brazilia în apele teritoriale ale României, de unde urma să fie distribuită pe piețele europene, potrivit acuzațiilor procurorilor.

Într-un interval de 12 zile, grupul infracțional a reușit să introducă 3 tone de cocaină în apele românești, urmând ruta Brazilia-Constanța. Operațiunea a fost împărțită de traficanți în trei segmente cheie:

• transportul din Brazilia și dislocarea în spațiul maritim românesc, în zona Constanței;
• introducerea substanței în România;
• transportul ulterior către Balcanii de Vest și Europa Occidentală.

Operațiunea „GRIMM BROTHERS” a fost demarată după ce autoritățile române au interceptat o cantitate de aproximativ 1.040 kg de cocaină în zona plajei din localitatea Sfântul Gheorghe, județul Tulcea.

• În cadrul acestei operațiuni, s-a stabilit că inculpații au achiziționat două bărci de viteză și un autoturism de teren în România.
• Aceștia au mai închiriat șase autoturisme – de teren și transport marfă tip dubiță – precum și două pensiuni în zona Deltei Dunării, pe Brațul Sfântul Gheorghe, județul Tulcea.
• Scopul acestor achiziții și închirieri era recuperarea cocainei din apele teritoriale ale României și aducerea ei pe uscat cu ajutorul celor două bărci cumpărate.

• ”În sarcina inculpaţilor BOBÎRNEA COSTINEL TUDOREL și POPAENE CONSTANTIN CĂTĂLIN s-au reținut infracțiunile de luare de mită, și fals în declarații în formă continuată, constând în aceea că, în noaptea de 21-22.03.2019, în calitate de agenți ai Serviciului Rutier al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ilfov, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au pretins și primit de la coinculpații M.I. și L.P.R.P. câte 1.000 euro fiecare pentru a nu întocmi dosar penal suspectului, L.G.D., pe care l-au depistat în trafic conducând cu permis necorespunzător categoriei, un autoturism ce tracta o remorcă pe care se afla ambarcațiunea în care se găsea cantitatea de aproximativ 3 kg. cocaină, din marfa recuperată din apele Mării Negre”, se arată în comunicatul procurorilor.
• ”Inculpații și-au asigurat logistica necesară recuperării și manipulării drogurilor, respectiv au închiriat locații izolate în Delta Dunării, autovehicule, au cumpărat autovehicule, două bărci de mare viteză, un peridoc, telefoane mobile, cartele sim prepaid, stații de emisie-recepție, anvelope speciale pentru deplasarea pe nisip, saci de rafie pentru transportul pachetelor, fierăstrău electric pentru tăierea pereților ambarcațiunii răsturnate în Marea Neagră și în care se aflau pachetele cu cocaină recuperate. Astfel, au recuperat din apele teritoriale ale Mării Negre, mai multe pachete de cocaină, a câte aproximativ 1 kg fiecare, pe care le-au descărcat în zona localității Sfântu Gheorghe, judeţul Tulcea, de unde au fost preluate cu autoturismele de teren și transportate inițial în zona carierei de piatră de lângă Zebil, judeţul Tulcea, de unde urmau a fi preluate de către alte autovehicule și transportate către Vestul Europei și către Balcanii de Vest, prin tranzitarea rutieră a României”.

În România, inculpații au cumpărat două bărci de viteză, un autoturism de teren, au închiriat 6 autoturisme ( de teren şi transport marfă tip dubită) precum și două pensiuni în zona Deltei Dunării, pe Brațul Sfântul Gheorghe, județul Tulcea pentru a desfășura activități de recuperare din apele teritoriale ale României a cocainei și aducere pe uscat cu cele două bărci cumpărate. Operațiunea de recuperare a fost întreruptă de faptul că una dintre bărci, ce conţinea cantitatea de aproximativ 1.040 kg cocaină, s-a răsturnat în zona plajei din localitatea Sf.Gheorghe, judeţul Tulcea, moment în care autorităţile s-au sesizat şi au fost demarate investigaţiile în cadrul operațiunii „GRIMM BROTHERS”, se arată în comunicatul DIICOT din 2020.

Una dintre cele mai ample operațiuni de recuperare a drogurilor a fost posibilă datorită unei rețele complet planificate care implica pregătiri detaliate pentru aducerea substanțelor ilegale de pe apă pe uscat. Pentru aceasta, au fost închiriate locații retrase din Delta Dunării, vehicule, două ambarcațiuni de mare viteză, dispozitive mobile de comunicare, echipamente de emisie-recepție, anvelope speciale pentru circulația pe nisip, un fierăstrău electric și alte unelte. După aceea, substanțele au fost transportate în zona unei cariere de piatră aflată în satul Zebil din județul Tulcea.

Un individ originar din Liban, rezident în Brazilia, cu o experiență vastă în traficul de substanțe interzise, a fost identificat ca fiind un recidivist în domeniu, fiind înregistrat cu 12 încălcări ale legislației între anii 1994 și 2016. Acesta este considerat unul dintre cei mai influenți traficanți și distribuitori de droguri din regiunea America de Sud.

doi agenți de circulație din Ilfov au fost inculpați de DIICOT pentru presupusa luare de mită de la traficanții de substanțe interzise pe care îi oprise pentru conducerea unui vehicul neconforme cu categoria de permis deținut, fiind vorba despre tractarea unei remorci care găzduia o barcă ce conținea cocaină. Potrivit acuzațiilor aduse de procurorii DIICOT,

acești agenți nici nu au înregistrat mita în declarațiile lor de avere

.

Au fost stabilite următoarele fapte:

• Pe 21-22 martie 2019, Bobîrnea Costinel Tudurel și Popaene Constantin Cătălin, agenți ai Serviciului Rutier al Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov, au cerut și primit câte 1.000 de euro de