Moștenirea copiilor după decesul părinților: averea și drepturile minorilor

Distribuția bunurilor rămase la moartea unui părinte se determină pe baza moștenitorilor legali, a regimului de familie și a eventualelor dispoziții testamentare. Porțiunea atribuită copilului...

Distribuția bunurilor rămase la moartea unui părinte se determină pe baza moștenitorilor legali, a regimului de familie și a eventualelor dispoziții testamentare. Porțiunea atribuită copilului poate varia în funcție de prezența unui soț supraviețuitor, de numărul descendenților și de particularitățile fiecărei familii. Avocatul Bogdan Pițigoi a precizat pentru Digi24.ro ce dispoziții legale se aplică și cum se stabilesc drepturile succesorale în diverse scenarii.

Experții subliniază că exercitarea dreptului de moștenire trebuie să se realizeze în acord cu termenul legal de acceptare a succesiunii, care este de un an de la data decesului.

În ce mod se repartează averea între partenerul care rămâne în viață și copiii?

Citește șiUn nume cunoscut este sărbătorit astăzi în calendarul ortodox. Cui îi urezi „La mulți ani” pe 16 noiembrie

1/4 este partea alocată soțului supraviețuitor, echivalentă cu 25% din totalul bunurilor. Restul, adică 3/4 sau 75%, este împărțit între copiii decedatului, fără a ține cont de numărul lor. În situația în care moare unul dintre parteneri, legea stabilește aceste cote de distribuție.

În cazul în care unul dintre parteneri trece la celelalte, proprietatea se împarte între partenerul care rămâne și între urmașii, în conformitate cu proporțiile stabilite prin lege. Partenerul supraviețuitor primește un sfert (1/4), adică 25% din totalul succesiunii, iar restul de trei sferturi (3/4), adică 75%, se repartizează egal între toți copiii, indiferent de numărul lor.

Exemplu de calcul: Dacă masa succesorală este de 200.000 de lei, soțului supraviețuitor îi revin 50.000 de lei, reprezentând 1/4 din moștenire, iar copiilor le revin împreună 150.000 de lei, reprezentând 3/4 din aceasta.

Când o persoană moare și are doi copii, fiecare dintre aceștia primește 75.000 lei. Dacă există trei urmași, fiecare obține 50.000 lei. În consecință, proporția de 75% alocată copiilor se repartește uniform în funcție de numărul lor. În lipsa unui partener de viață, întreaga avere succesorului se transferă copiilor, care o divizează în părți egale, respectând prevederile legale în vigoare.

moștenirii, pentru determinarea exactă, este necesară diferențierea dintre activele personale ale individului decedat și activele de comună proprietate obținute în cursul căsătoriei.

În cazul bunurilor comune, se lichidează mai întâi regimul matrimonial și se stabilește partea care îi revine fiecărui soț. Cota soțului supraviețuitor rămâne în patrimoniul acestuia, iar în masa succesorală intră numai partea care îi aparținea soțului decedat.”, a explicat avocatul Bogdan Pițigoi

Care sunt facultățile pe care le dețin copiii proveniți dintr-o căsnicie anterioară sau adopți

„Copiii din căsătorii anterioare, cei născuți în afara căsătoriei și copiii adoptați beneficiază de aceleași drepturi succesorale ca și copiii din căsătoria actuală. Pentru a putea moșteni, este necesar ca legătura de filiație cu părintele decedat să fie stabilită legal.

În cazul adopției, persoana adoptată dobândește aceleași drepturi succesorale ca un fiu natural al adoptatorului, inclusiv dreptul la aceeași parte din moștenire ca și ceilalți copii ai acestuia.

În schimb, copiii vitregi, respectiv copiii soțului supraviețuitor dintr-o relație anterioară, nu au automat dreptul de a moșteni de la părintele vitreg. Aceștia pot dobândi drepturi succesorale dacă au fost adoptați legal de acesta sau pot beneficia de bunuri lăsate prin testament, cu respectarea limitelor și condițiilor prevăzute de lege.”, a adăugat specialistul

În ce fel se distribuie averea atunci când un moștenitor este minor?

În cazul în care un moștenitor minor este implicat, situația se complică, în special când moștenirea este împărțită și cu părintele său supraviețuitor. În astfel de circumstanțe, poate apărea un conflict de interese, deoarece fiecare dintre ei are drepturi succesorale de protejat.

În funcție de numărul de ani ai minorului, documentele de succesiune sunt redactate ținând cont de capacitatea de exercițiu a acestuia. Pentru minorii sub 14 ani, reprezentarea este asigurată de părintele rămas în viață sau de un tutore. Minorii cu vârsta între 14 și 18 ani pot încheia documentele legale doar cu acordul reprezentantului legal, în conformitate cu prevederile legale.

În ce condiții se poate numi un curator special

În situația în care apar conflicte de interese între un minor și reprezentantul său legal, instanța de tutelă sau notarul pot desemna un curator special pentru a apăra drepturile acestuia în cadrul procedurii de succesiune. Această numire poate deveni obligatorie chiar și atunci când părintele supraviețuitor și copilul minor sunt implicați în aceeași moștenire, iar interesele lor nu coincid.

Curatorul special îndeplinește misiunea de a apăra drepturile minorului, de a examina documentele încheiate în numele său și de a garanta că interesele sale rămân protejate pe parcursul procedurii de succesiune și, dacă este cazul, al partajului. a completat sursa Digi24.ro

Curatorul special reprezintă un organism de protecție, stabilit prin normele civile și procedurale ale României, care constituie o persoană numită pe temporar pentru a asigura interesele unei persoane aflate în condi

Ce autorizații trebuie obținute pentru a comercializa proprietăți moștenite de un minor

minor prin moștenire, precum vânzarea unei părți dintr-un imobil sau abandonarea anumitor drepturi patrimoniale, nu pot fi determinate doar de părintele care moare. În cazurile reglementate de lege, este obligatorie și aprobarea instanței de tutelă.

instanța de tutelă trebuie solicitată de reprezentantul legal pentru a executa acte de dispoziție asupra bunurilor minorului. Aceasta verifică dacă măsura propusă protejează drepturile patrimoniale ale copilului și dacă respectă interesul superior al acestuia

Cum influențează testamentul succesiunea și cum poate fi contestat

„În cazul în care persoana decedată a lăsat un testament, procedura succesorală se desfășoară potrivit acelorași reguli generale, fiind necesară respectarea drepturilor tuturor moștenitorilor.

În cazul în care unul dintre indivizii menționați se află sub vârsta legală, fiind minor, asistența sau reprezentarea legală a acestuia devine obligatorie, pentru că există posibilitatea ca drepturile sale de moștenire să fie afectate de prevederile testamentare.

În contrast cu succesiunea legală, în care părțile sunt stabilite de lege, testamentul poate stabili o alocare diferită a proprietăților. Totuși, clauzele testamentare trebuie să observe rezerva succesorală a moștenitorilor care o dețin. În cazul minorilor, reprezentarea legală joacă un rol esențial în asigurarea respectării acestor drepturi.

Moștenitorii majori

moștenitorii majori se referă la situațiile în care, dacă aceștia ajung la un acord privind succesiunea, soluționarea poate fi efectuată la notar. În schimb, dacă un moștenitor susține că i-a fost încălcată rezerva succesorală sau că testamentul a fost întocmit sub constrângere sau în moment în care testatorul nu avea discernământ, el poate solicita instanței să conteste testamentul.

Instanța va analiza motivele invocate și probele prezentate, urmând să stabilească dacă testamentul este valabil. În funcție de situație, se poate solicita anularea acestuia sau reducțiunea dispozițiilor testamentare care încalcă rezerva succesorală, iar moștenirea va fi dezbătută cu respectarea drepturilor succesorale prevăzute de lege.”, a mai precizat sursa Digi24.ro

În ce mod se împarte moștenirea când partenerii nu erau căsătoriți?

„În cazul în care părinții nu au fost căsătoriți, situația diferă în ceea ce privește drepturile partenerului supraviețuitor. Concubinul nu are calitatea de moștenitor legal, indiferent de durata relației, chiar dacă cei doi au trăit împreună timp de 20, 30 sau 40 de ani.

Totuși, minorii își păstrează aceleași drepturi succesorale, cu condiția ca filiația față de părintele decedat să fie confirmată legal. În cazul existenței descendenților, rutele de moștenire nu sunt afectate de alți rude ai defunctului, precum părinții sau frații acestuia, care nu pot exclude copiii de la moștenire.

Totuși, există șansa ca partenerul care rămâne în viață să dobândească anumite proprietăți dacă persoana decedată a stabilit acest lucru în testament, sub rezerva limitelor legale.

De exemplu, defunctul îi poate lăsa o mașină sau alte bunuri, însă acest drept rezultă din testament, nu din calitatea de concubin.

a declarat avocatul Bogdan Pițigoi.

COMENTARII / 0