Ora de vară începe în 2026: Când se schimbă ceasurile

În martie 2026, România urmează să adopte ora de vară în cursul nopții care precede 29 martie, moment în care ceasurile vor avansa cu o oră. În urma acestei modificări, intervalul orar 03:00 se transformă în 04:00, fapt ce conduce la o zi de duminică redusă la 23 de ore.

În România, modificarea orei se realizează de două ori anual, în martie și octombrie. Schimbarea către ora de vară este programată să aibă loc în ultimul weekend al lunii respective.

În tranziția de la 28 martie la 29 martie, mai exact în intervalul de timp dintre sâmbătă seara și duminică dimineața, se va proceda la schimbarea orei.

Citește șiCum se curăță caloriferele înainte de pornirea căldurii. Zonele în care se adună praful și pe care mulți le omit

Ceasurile vor fi date înainte cu o oră

, ceea ce înseamnă că momentul de 03:00 va fi redenumit 04:00. În urma acestei modificări, oamenii vor dormi cu o oră mai puțin decât de obicei.

Schimbarea în cauză are drept rezultat tranziția României de la EET (ora standard a Europei de Est) la EEST (ora de vară a Europei de Est).

În urma modificării orei, perioadele de seară se vor prelungi și vor deveni mai luminoase, pe când dimineața va fi mai întunecată pentru o perioadă de timp.

Benjamin Franklin a lansat pentru prima dată conceptul de oră de vară într-un eseu intitulat „An Economical Project” în anul 1784. Potrivit Observatorului astronomic, omul de știință a prezentat idei pentru reducerea consumului de ulei pentru lămpi.

Într-o perioadă, s-a încercat implementarea unei modificări a timpului pe durata sezonului estival. În timp ce se afla în Paris, la 78 de ani, a studiat eficiența lămpilor cu ulei în producerea luminii. Într-o dimineață de vară, Benjamin Franklin s-a trezit la 06:00 și a fost surprins de cantitatea de lumină care îi pătrundea în cameră. Inițial, a presupus că lumina provenea de la lămpile cu ulei care începeau să fie instalate pe străzile orașului. Însă, a observat ulterior că Soarele tocmai începea să răsară la orizont.

Odată cu Franklin, o altă personalitate a preluat această idee, și anume William Willett, un constructor englez. El a remarcat, într-o dimineață de vară, în jurul orei 6, că deși era deja lumină afară, toate jaluzelele caselor erau încă închise. William Willett a propus într-un pamflet din 1907 să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie, și să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie. O încercare de a introduce această regulă a avut loc în Marea Britanie, în 1908, dar a fost primită nefavorabil.

Implementarea conceptului de ora de vară este atribuită unei persoane necunoscute în prezentarea inițială.

1916 marchează anul în care Germania a devenit una dintre primele țări care au adoptat ora de vară, și anume între 30 aprilie și 1 octombrie.
Ulterior, Regatul Unit i-a urmat exemplul, implementând această schimbare tot în 1916, însă într-un interval diferit: între 21 mai și 16 octombrie.
O serie de alte țări europene au adoptat această practică, printre care se numără: Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia, precum și Tasmania.

La data de 19 martie 1918, Statele Unite au adoptat și ele ora de vară, însă utilizarea ei a fost limitată la doar un an, până în 1919.
Opoziția puternică din partea fermierilor a dus la abandonarea acestei măsuri.
Ulterior, a apărut o situație de mare confuzie pe teritoriul Statelor Unite, unde fiecare stat a stabilit propriile reguli pentru implementarea orei de vară, un scenariu care a persistat până în 1966.

În prezent, un număr de 70 de țări au implementat schimbarea orară pentru perioada estivală. Regiunile situate în apropierea ecuatorului și a tropicului Capricornului sunt exceptate de la această practică. Printre țările care nu adoptă această schimbare se numără Japonia și China, două state cu o importanță deosebită pe scena internațională.

În anul 1980, UE a implementat pentru prima oară o reglementare uniformă privind adoptarea orelor de vară în toate statele membre, cu scopul de a promova o abordare unitară în cadrul pieței unice.

În fiecare an, ora de vară este introdusă în România, provocând modificări ale programului zilnic. Ceasurile sunt date înainte cu o oră, însă anul acesta tranziția are loc în 2026. Această schimbare anuală ridică întrebări despre impactul său asupra vieții cotidiene. România urmează să ajusteze ora în același mod ca în anii precedenți.

În România, implementarea orelor de vară a avut loc pentru prima dată în 1932, perioadă cuprinsă între 22 mai și 2 octombrie. Ulterior, din 1933 până în 1940, această practică a fost reluată, de fiecare dată începând cu prima duminică din aprilie și până în prima duminică din octombrie.

Timp de aproape patru decenii, între 1941 și 1979, schimbarea orei pentru sezonul estival nu a mai fost aplicată. Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979.

În anul 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare. Ulterior, în anul 1997, a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 20/1997 care reglementa stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe întreg teritoriul României. Această ordonanţă stipula la articolul (1) următoarele:

”În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00″

Perioada de valabilitate a orei de vară a fost, în general, cuprinsă între sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii septembrie, 1996 fiind anul până la care această regulă a avut excepții minore.

Începând din 1997, schimbarea la ora de vară are loc în fiecare an, începând cu ultima duminică a lunii martie și încheindu-se cu ultima duminică a lunii octombrie.

Schimbarea orei are anumite repercusiuni asupra oamenilor. Ceasurile sunt date înainte cu o oră, ceea ce poate duce la anumite dificultăți de adaptare.

Rezultatele unui studiu la nivel european la care au luat parte 4,6 milioane de persoane demonstrează că schimbarea orei are repercusiuni negative asupra stării fizice și psihice a oamenilor.
Astfel, problemele de somn și insomnia sunt efecte frecvente resimțite de către cei care suferă de această schimbare.

Problemele de concentrare au fost raportate de către aproximativ 40% dintre cei care au participat la sondaj, în timp ce o treime dintre respondenți au descris că se simțeau mai ușor irascibili.

Schimbarea orei de vară din acest an pare să provoace dificultăți unor persoane, care se simt extrem de obosite după ce ceasurile au fost date înainte cu o oră. Aceste persoane relatează, de asemenea, că experimentează un anumit disconfort și, în unele cazuri, duri de cap.

Majoritatea covârșitoare a celor care au participat la sondaj, 76%, au calificat modificarea orei de două ori anual ca fiind o experiență extrem de nefastă ori una defavorabilă.
Schimbarea orei este considerată nedorită din cauză că ar avea efecte dăunătoare pentru sănătate, ar accentua numărul de accidente pe drumuri și pentru că lipsesc beneficiile energetice scontate.

În prezent, un număr de 70 de țări utilizează acest sistem de schimbare a orei, iar Uniunea Europeană a implementat această modificare încă din 1980.

Timpul standard este reprezentat de ora de iarnă, denumită și timp legal român datorită naturii sale inerente.

Pentru a face față cu ușurință modificării orelor, sunt oferite câteva sugestii utile.

Psihologul Florin Anichitoae consideră că există recomandări care pot ajuta la o ajustare superioară la schimbările din corp determinate de modificarea orei.

Tranziția la ora de vară poate fi facilitată prin câteva strategii.

• Este recomandat să se acorde atenție duratei de somn cu cel puțin o săptămână înainte de schimbarea orei, pentru a minimiza efectele.
• În primele zile după schimbare, programul de somn poate fi ajustat prin corierea orei de culcare către un timp mai matinal.
• Trebuie avut grijă la expunerea la ecrane cu emisie de lumină albastră înainte de culcare, deoarece acestea pot accentua dificultățile de adaptare.
• Se mai recomandă evitarea activităților solicitante și a celor care necesită multă concentrare înainte de a merge la culcare, pentru o bună pregătire a corpului.

• Asigurarea unei cantități adecvate de somn cu o săptămână înainte de trecerea la noua oră este încurajată și ar putea ajuta la tranziția ulterioară.
• Încercarea de a ne culca mai devreme în prima săptămână după apariția noii ore.
• Limitarea utilizării ecranelor cu lumină albastră înainte de a ne culca, așa încât impactul acestora să nu afecteze în plus față de schimbările deja datorate trecerii la ora nouă.
• Limitarea activităților mentale și a exercițiilor intense înainte de culcare, pentru a-i permite corpului să se pregătească de adormire, integrând noile schimbări.