pentru românii care au cotizat atât în România, cât și în alte state membre ale Uniunii Europene, stabilirea pensiei implică luarea în considerare a perioadelor de asigurare din mai multe sisteme. În această etapă, proratizarea permite fiecărei autorități să calculeze suma aferentă, proporțional cu durata recunoscută în sistemul propriu. Calculul respectă regulile europene de coordonare și legislația națională.
Cunoașterea conceptelor din documentul de pensionare este crucială pentru a diferenția valorile utilizate în calcul de suma acordată în realitate beneficiarului.
Ce reprezintă proratizarea pensiei?
Proratizarea, care se bazează pe principiul „pro rata temporis” (proporțional cu timpul), este utilizată în calculul pensiei comunitare pentru persoanele care au fost asigurate în mai multe state. Aceasta nu implică acordarea unei pensii unice de către Uniunea Europeană: fiecare instituție națională stabilește și plătește drepturile aferente în cadrul propriului sistem.
- Normele se bazează pe standardele europene de coordonare, în special Regulamentul (CE) nr. 883/2004, și sunt puse în aplicare alături de legislația națională specifică fiecărui stat.
Proratizarea reprezintă faza în care fiecare stat își calculează cota de pensie aferentă, în proporție cu perioada de asigurare realizată în sistemul său.
Mecanismul se bazează pe două operațiuni distincte:
- Însumarea perioadelor: Perioadele de asigurare din toate statele implicate se însumează doar pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile de acordare, de exemplu stagiul minim de cotizare;
- Stabilirea sumei: Apoi fiecare stat calculează cuantumul care îi revine, prin proratizare.
Chiar dacă anii de muncă petrecuți în străinătate sunt luați în calcul, acest fapt nu înseamnă că România va acoperi costurile lor. Fiecare stat contribuie doar la perioada în care beneficiarul a fost înscris în sistemul său propriu.
Modulul de calcul al sumei datorate fiecărui stat.
Conform articolului 52 din Regulamentul 883/2004, fiecare instituție autorizată efectuează două calcule:
- Prestația independentă: Se calculează doar pe baza perioadelor din sistemul propriu, fără însumare. Se face numai dacă persoana îndeplinește condițiile și prin legislația națională singură;
- Prestația proporțională, pro rata: Mai întâi se calculează suma teoretică. Aceasta este pensia care ar rezulta potrivit legislației proprii dacă toate perioadele de asigurare și de rezidență din statele implicate ar fi fost realizate în acel sistem.
După aceea, se determină suma efectivă prin aplicarea raportului, care compară perioada realizată în sistemul propriu cu totalul perioadelor din toate statele, la suma teoretică.
Dacă suma perioadelor depășește stagiul maxim impus de legea unui stat pentru obținerea unei pensii complete, organismul se bazează exclusiv pe această limită, ignorând cifra reală. Țara nu va acorda mai mult decât pensia completă stabilită de propria legislație. Fiecare autoritate adoptă normele sale, astfel încât valorile teoretice pot varia.
Exemplu fictiv de calcul arată 20 de ani de cotizare în România și 10 în alt stat UE.
Considerăm un individ care a contribuit 20 de ani în țara României și 10 într-o altă țară a Uniunii Europene; pentru a ilustra proratizarea, utilizăm cifre ipotetice și presupunem că condițiile de pensionare sunt îndeplinite în ambele state.
Casa de Pensii din România în primul rând calculează pensia teoretică, adică suma care ar rezulta conform legislației românești dacă întreaga perioadă de asigurare de 30 de ani ar fi avut loc în țară.
Atunci când suma este de 3.000 lei, partea aferentă celor 20 ani de cotizare în România se calculează prin înmulțirea valorii cu 20 și împărțirea rezultatului la 30 (3.000 × 20 ÷ 30). Astfel se obține o pensie proporțională de 2.000 lei, care va fi comparată cu cea stabilită exclusiv pe baza regulilor naționale, dacă există dreptul la aceasta.
Autoritatea din celălalt stat acționează în mod asemănător, însă se bazează pe propria legislație. Dacă pensia teoretică pentru întreaga perioadă ar fi de 900 de euro, valoarea aferentă celor 10 ani de asigurare din acea jurisdicție se calculează ca 900 × 10 ÷ 30, rezultând 300 de euro. Prin urmare, cele două instituții pornesc de la valori distincte, determinate conform regulilor fiecărui sistem.
În România, dacă pensia ar fi calculată exclusiv pe baza perioadei de cotizare în țară, valoarea ar ajunge la 2.200 de lei, iar beneficiarul ar primi această sumă, superioară celor 2.000 de lei obținute prin proratizare. Dacă în celălalt stat cuantumul cuvenit rămâne la 300 de euro, persoana ar primi separat 2.200 de lei din România și 300 de euro din străinătate. Aceste valori sunt doar ilustrative și nu constituie o estimare a pensiei pentru perioadele de cotizare menționate.
Proratizarea implică scăderea pensiei?
Procesul nu constituie, în esență, o sancțiune. Atunci când cererea respectă criteriile pentru obținerea unei pensii doar pe baza legii naționale, autoritatea efectuează și calculul pentru acea sumă. Principiul de bază presupune evaluarea celor două calcule și selectarea celui mai ridicat, în conformitate cu articolul 52 alineatul (3). Regulamentul include, de asemenea, excepții pentru anumite regimuri.
În exemplul dat, dacă pensia aferentă doar perioadei din România ar fi de 2.200 lei, beneficiarul ar primi acea sumă, mai avantajoasă decât cei 2.000 lei obținuți prin proratizare. Presupunând că dreptul provenit din alt stat rămâne la 300 euro, persoana ar primi separat 2.200 lei și 300 euro. Valorile sunt exclusiv ilustrative și nu constituie o estimare pentru o astfel de carieră.
CNPP afirmă că indivizii care deja beneficiază de pensie în România și au exercitat activitatea legală într-un alt stat membru pot cere reevaluarea drepturilor conform normelor europene. Suma obținută este comparată cu pensia națională aflată în plată, iar se acordă varianta mai avantajoasă.
Locul depunerii cererii și când începe plata
În mod obișnuit, cererea este depusă la instituția de pensii din statul în care individul își stabilește domiciliul și unde a fost înregistrat. Aceasta trimite dosarul către celelalte state participante. Dacă persoana nu a fost înregistrată în statul de reședință, cererea se depune la autoritatea din ultimul stat în care a contribuit.
O singură solicitare inițiază, în esență, verificarea drepturilor în toate țările în care individul a contribuit. CNPP subliniază că nu este necesară călătoria în România pentru a finaliza această procedură.
Recunoașterea perioadelor nu implică, de fapt, activarea simultană a tuturor drepturilor.
Limita de vârstă pentru pensionare variază de la o țară la alta, iar fiecare autoritate decide în mod independent, ținând cont de reglementările locale. Prin urmare, respectarea criteriilor în România nu garantează imediat, la aceeași zi, accesul la beneficiile de pensie dintr-o altă națiune.
CNPP indică faptul că solicitantul nu trebuie să satisfacă simultan condițiile de pensionare în toate statele implicate; fiecare autoritate acordă contribuția doar după ce îndeplinește cerințele stabilite de statul responsabil pentru plata.
Partea cuvenită dintr-un alt sistem public se plătește atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute în respectivul stat, inclusiv cele referitoare la vârstă. Fiecare instituție emite propria decizie, din acest motiv, este recomandată verificarea din timp a condițiilor în fiecare stat în care persoana a lucrat.
COMENTARII / 0