Solstițiul estival va avea loc în cursul anului 2026, mai exact pe 21 iunie, la ora 11:24, potrivit orei României. Acest eveniment astronomic semnifică începutul verii astronomice în partea nordică a planetei și se caracterizează prin cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an, după care durata zilei începe să se reducă treptat până la solstițiul de iarnă.
Numeroase culturi au considerat solstițiul de vară drept prilej de sărbători și ritualuri de celebrare a luminii și fertilității de-a lungul istoriei.
Astăzi, acest fenomen astronomic încă captivează atât pasionații de astronomie, cât și persoanele care privesc solstițiul ca simbol al debutului sezonului estival.
Începutul verii din punct de vedere astronomic este marcat de solstițiul de vară. Acest fenomen are loc atunci când ziua este cea mai lungă și noaptea este cea mai scurtă.
21 iunie marchează, în general, debutul celui mai lung interval de timp dintre răsărit și apus, fenomen denumit solstițiul de vară, care indică începutul verii în partea nordică a planetei.
Anul viitor, acest eveniment are loc în aceeași zi, dar la ora 11:24, moment în care astrul solar ajunge la poziția sa cea mai înaltă pe cer.
Un fenomen interesant are loc atunci când ziua este cea mai lungă și noaptea cea mai scurtă din an.
După această zi, perioada de zi se reduce treptat, în timp ce perioada nocturnă se prelungește continuu.
Această tendință se menține până în jurul datei de 21 decembrie, când se produce solstițiul de iarnă.
Solstițiul de vară reprezintă un fenomen astronomic care are loc atunci când Soarele atinge cea mai mare altitudine pe cer, într-un anumit moment al anului. Acest eveniment marchează începutul oficial al sezonului estival și se caracterizează printr-o zi extrem de lungă și o noapte foarte scurtă.
„Solstițiul de vară este un moment magic, care simbolizează abundența și vitalitatea”
, potrivit unor experți în astronomie. În emisfera nordică, solstițiul de vară are loc, de obicei, în jurul datei de 21 iunie, fiind considerat ziua cea mai lungă din an.
Conform datelor oferite de către Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, momentul în care longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 90° semnifică producerea solstițiului de vară, eveniment care începe oficial perioada verii astronomice.
Mișcările Pământului în spațiu stau la baza acestui fenomen. Pe lângă rotația sa în jurul propriei axe, planeta noastră efectuează și o mișcare de revoluție în jurul Soarelui. Fiind înclinată cu 66°33′ față de planul orbitei sale, axa Pământului induce variații de iluminare între emisfere, ducând la succesiunea anotimpurilor. Observat de pe Pământ, Soarele pare să se deplaseze pe ecliptică cu o viteză de aproximativ un grad pe zi. În timpul solstițiului de vară, Soarele este situat la 23°27′ nord de ecuatorul ceresc, poziționat deasupra Tropicului Racului.
Va exista o zi extrem de lungă în acest an, cu mai mult de 15 ore de lumină, marcând un moment special în calendarul astronomic.
Solstițiul de vară din 2026 va avea un impact semnificativ asupra duratei zilei în România, unde vor exista aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină naturală.
În același timp, poziția Soarelui pe cer va fi maximă pentru coordonatele geografice ale României, atingând o altitudine de circa 67°52′ deasupra orizontului.
Fenomenul astronomic cunoscut sub numele de solstițiul de vară își are originea în cuvântul latin „solstitium”, care se traduce prin „Soarele stă”. Acest termen descrie schimbarea direcției aparente a Soarelui pe cer, după ce acesta atinge punctul său maxim.
Experții subliniază că odată cu solstițiul de vară, intervalul de timp în care lumina de după apus și înainte de răsărit atinge o durată maximă pe tot parcursul anului. În zonele nordice ale Pământului, acest fenomen astronomic poate da naștere unor aşa-numite „nopți albe”, caracterizate printr-o aproape dispariție a întunericului.
COMENTARII / 0