Artistă din România vs. AI: „Trăim o realitate ireversibilă

Artista Delia își dezvăluie intenția din spatele creației sale, piesa „Analog”, care se prezintă ca o confruntare între om și tehnologia de Inteligență Artificială. Într-un dialog acordat publicului HotNews, artista Delia subliniază că o parte semnificativă a ascultătorilor nu mai distinge între conținutul autentic și cel generat artificial, oferind totodată o perspectivă asupra evoluției muzicale în următorii 10 ani, într-un viitor în care prezența AI-ului devine din ce în ce mai evidentă.

Delia a lansat piesa „Analog”, unde se confruntă cu o voce masculină creată prin Inteligență Artificială, care a acumulat peste 1,5 milioane de vizualizări pe YouTube în doar trei săptămâni. În același timp, un alt cântec al ei, „Du-mă la munte”, a reușit să adune 1,5 milioane de vizualizări într-un interval de cinci luni.

Citește șiFilmul legendă, la 35 de ani, reîntră în topurile streaming

„Emoția pe care o dă o voce live, un concert live nu poate fi înlocuită”

, este de părere artista, subliniind limitele tehnologiei în a reproduce experiența live.

Realitatea actuală este caracterizată de Delia ca fiind una clară și ireversibilă, în care Inteligența Artificială își face simțită prezența în toate domeniile, inclusiv cele creative. Aceasta afirmă acest lucru într-un dialog cu publicul HotNews.

Artista consideră că există anumite aspecte în muzică pe care Inteligența Artificială nu le poate înlocui.

O piesă muzicală recentă a artistei din România a stârnit interesul publicului prin incorporarea inteligenței artificiale, fapt ce a determinat-o să declare:

„Mi-am dorit să se simtă discrepanța dintre vocea reală și cea AI”

Aceasta a fost motivația principală în spatele creării acestei lucrări care explorează limitele tehnologiei și ale vocii umane.

Într-un interviu acordat HotNews, artista Delia a vorbit despre creația sa, „Analog”, și despre viziunea care a stat la baza acestei lucrări. Tehnologia inteligenței artificiale a devenit o realitate evidentă și de neîntoarcere, lăsând o urmă în toate sectoarele, de la cele creative la alte domenii. Potrivit artistei, deși această evoluție tehnologică este firească și poate fi de ajutor în procesul de dezvoltare, ea reprezintă și o provocare pentru profesioniștii din diverse ramuri.

Trăim o realitate clară și ireversibilă: AI-ul își face simțită prezența în toate mediile, inclusiv în cele creative și pe cât este o evoluție firească și utilă, care să ajute la dezvoltare, pe atât devine și o amenințare pentru profesioniști din diverse domenii.

Tocmai această idee a inspirat-o să creeze piesa, deoarece ea crede că experiența artistică și live nu ar trebui să fie substituite de intervenția inteligenței artificiale. Și de aici mi-a venit ideea piesei, pentru că eu consider că actul artistic, experiența live, nu ar trebui să fie înlocuite de intervenția inteligenței artificiale.

În interacțiunea dintre om și tehnologie, o piesă artistică reușește să genereze o atmosferă de tensiune care poate fi văzută ca o declarație de război împotriva inteligenței artificiale în muzică.

– Da, chiar este un duel între artist și AI și m-am bucurat să văd că publicul a înțeles ideea și a reacționat atât de bine la piesă, că a integrat mesajul și ideea demersului artistic.

Acest schimb artistic dintre om și mașină a fost intenționat de artistă pentru a înfrunta și a înțelege impactul inteligenței artificiale asupra creației umane.

În ceea ce privește Vocea masculină din „Analog”, generată cu ajutorul inteligenței artificiale, întrebarea este dacă a fost nevoie de mai multe încercări pentru a o selecta pe cea definitivă. Procesul de selecție a fost destul de simplu, deoarece

A fost generată din prima și mi-a plăcut mult cum sună și am decis să o păstrăm.

În ceea ce privește capacitatea vocii inteligenței artificiale de a transmite emoție autentică,
a existat o intenție deliberată de a evidenția contrastul dintre tonul vocii umane și cel al vocii generate de inteligența artificială.
Acest contrast își propune să sublinieze unicitatea emoției pe care o oferă o experiență live, cum ar fi un concert,
și imposibilitatea de a o reproduce prin mijloace artificiale.

– Mi-am dorit să se simtă discrepanța dintre vocea reală și cea AI și să accentuăm ideea că emoția pe care o dă o voce live, un concert live, nu poate fi înlocuită.

În opinia sa, existența unui anumit segment de public care nu caută în mod constant profunzimea emoțională în creații artistice este o realitate.

„Cred că există și un public care nu caută mereu suflet în artă”

În momentul în care muzica creată cu ajutorul inteligenței artificiale a ajuns pentru prima dată la urechile mele, o senzație de neliniște mi-a străbătut sufletul, deoarece îmi făceam griji că esența muzicii se va pierde în timp. Pe de altă parte, eram fascinat de viteza cu care tehnologia evoluează și, în același timp, îngrijorat de posibilitatea ca ceva care nu mai este susținut de o intenție umană reală să devină „suficient de bun” foarte ușor. Inițial, reacția mea a fost curiozitatea, însă după ce m-am oprit să reflectez mai bine, teama și poate chiar panica au apărut, deoarece ne obișnuim prea repede cu AI-ul, inclusiv atunci când este vorba despre domeniul artistic.

În legătură cu impactul inteligenței artificiale asupra industriei muzicale, ați experimentat un moment de revelație? Nu a fost un moment anume, ci mai degrabă o evoluție firească în timp.

– Nu cred că a fost un singur moment, a fost mai degrabă ceva ce a venit firesc, cu timpul.

Schimbările au început cu instrumentalele, pentru a continua cu vocile și versurile.

În ceea ce privește posibilitatea ca muzica generată exclusiv prin inteligență artificială să fie considerată „lipită de suflet”, se ridică întrebarea dacă acest fenomen este mai degrabă o realitate obiectivă sau o simplă prejudecată. În opinia mea, muzica creată prin AI nu reușește să surprindă esența emoțională autentică și trăirile umane, inclusiv imperfecțiunile care sunt considerate de mulți drept o parte integrantă a artei. Pe de altă parte,

„cred că există și un public care nu caută mereu suflet în artă și atunci va exista o parte a oamenilor care va îmbrățișa acest gen de produse artistice”

, ceea ce sugerează că o parte a publicului va fi deschisă la acest tip de creații artistice.

În spațiul virtual, se înregistrează deja milioane de vizualizări pentru „artiști” generați complet de inteligența artificială. În legătură cu acest fenomen, artista româncă a exprimat opinia sa: Deși unele creații sunt plăcute și reușesc să captiveze, ele nu pot fi considerate adevărați artiști.

– Dar nu sunt concret niște artiști, cât mai degrabă un construct artificial.

Astfel, ea a descris această realitate ca fiind „clară și ireversibilă”.
became

– Unele piese sună bine, atrag, există curiozitate pentru ele. Dar nu sunt concret niște artiști, cât mai degrabă un construct artificial.

Deși unele creații sunt plăcute și reușesc să captiveze, ea consideră că ele nu pot fi considerate adevărați artiști.

Întrebată dacă publicul este capabil să distingă între autentic și artificial, artista a răspuns:

– Este o parte a publicului care cred că deja nu mai face diferența între autentic și artificial.

Cu toate acestea, ea este convinsă că numărul celor care vor opta pentru experiența live va fi considerabil mai mare decât cel al celor care nu acordă importanță autenticității. Experiența live va fi, astfel, o alegere superioară pentru o parte semnificativă a publicului.

Artista din România afirmă că înțelegerea fenomenului este extrem de utilă. Interviul cu artista care se duelează cu AI într-o piesă a scos la iveală această perspectivă.

În viitorul apropiat, în următorii 10 ani, se preconizează că muzica va suferi transformări majore odată cu avansul tehnologiei AI. Este de așteptat ca două curente distincte să apară. Pe de o parte, vor exista cei care își vor baza creațiile pe inteligența artificială, în timp ce, pe de altă parte, vor fi cei care vor continua să acorde o valoare deosebită

creativității naturale

. În acest context, sunt de părere că valoarea experienței live și a interacțiunii directe va cunoaște o creștere semnificativă.

În ceea ce privește viitorul colaborării dintre artiști și inteligența artificială, există două direcții distincte: o parte dintre creatori vor decide să o îmbrățișeze ca pe un instrument de lucru, în timp ce altora li se va părea de neluat în considerare. Pe de o parte, unii artiști vor considera inteligența artificială un instrument creativ util, pe de altă parte, vor fi și cei care o vor refuza în totalitate. Oricum ar fi, rămâne de văzut dacă refuzul lor va fi definitiv sau dacă

în timp, vor ajunge să îl folosească drept ghid

în procesul lor creativ.

În calitate de artistă, te temi de repercusiunile inteligenței artificiale asupra sectorului artistic sau consideri că poate fi un instrument util? Depinde de abordare, fiindcă poate fi valorificat drept instrument atunci când este utilizat cu discernământ și nu devine metoda exclusivă de creație. În scenariul în care devine preponderent, se risipeste acea notă de originalitate care face ca statutul de artist să fie unul special. În acest context, consider că este oportună o înțelegere profundă a fenomenului pentru a decide cum poate fi integrat fără a compromite propria identitate artistică.

În ceea ce privește muzica, este ceva ce crezi că inteligența artificială nu va putea niciodată să înlocuiască? – Absolut, sunt de părere că există anumite aspecte unice. După cum am menționat deja,

emoția, conexiunea live, energia dintre artist și public, respirația, lucrurile spontane și incontrolabile

sunt câteva dintre ele.

Transmiterea unor stări profund autentice prin muzică este o realitate evidentă și de necontestat.

În situația ipotetică în care inteligența artificială ar crea compoziții muzicale cu o perfectiune tehnică absolută, oare publicul ar continua să aprecieze caracterul imperfect al creației umane? În ciuda progresului tehnologic, consider că răspunsul este afirmativ. Cu cât tehnologia avansează și atinge cote mai mari de precizie, cu atât mai prețioasă devine imperfecțiunea care reușește să transmită emoții autentice.

În zilele noastre, autenticitatea în muzică poate fi definită ca o reflectare a experiențelor individuale, care poartă amprenta personalității artistului. Acest tip de muzică se caracterizează printr-o creativitate deosebită, prin transmiterea unor mesaje unice și printr-o bună cunoaștere a teoriei muzicale. În esență, muzica autentică are puterea de a evoca stări și sentimente aparte.

Într-o lume unde tehnologia AI permite oricui să creeze muzică, un artist poate rămâne pertinent fără a-și compromite autenticitatea prin vocea sa unică și prezența scenică.

Prin voce proprie, atât la propriu, cât și la figurat. Prin recognoscibilitate, prin personalitate, prin creativitate, prin joacă, prin curiozitate, prin starea de prezență

sunt elementele cheie care îi permit să se distingă.

În urma unui schimb de corespondență scrisă, a avut loc interviul cu artista Delia, care a acordat răspunsurile în formă scrisă.

• Piesa „Analog”, în care Delia se duelează cu o voce masculină generată cu ajutorul Inteligenței Artificiale, a strâns peste 1,5 milioane de vizualizări pe YouTube în trei săptămâni. O altă piesă recentă a Deliei, „Du-mă la munte”, a adunat 1,5 milioane de vizualizări în cinci luni.
• Artista crede că experiența live nu poate fi înlocuită de tehnologie: „Emoția pe care o dă o voce live, un concert live nu poate fi înlocuită”.
•  „Trăim o realitate clară și ireversibilă: AI-ul își face simțită prezența în toate mediile, inclusiv în cele creative”, afirmă Delia, într-un dialog pentru publicul HotNews. 
• Ea numește ceea ce consideră că Inteligența Artificială nu poate înlocui în muzică.