Cozi imense la muzee în Iași: „Cap de copil” lui Brâncuși, vedeta zilei

Sute de metri de așteptare au fost necesari pentru mii de persoane dornice să admire lucrarea lui Constantin Brâncuși în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor, care a avut loc sâmbătă seară la Iași, informează Agerpres.
Palatul Culturii a fost locul unde lucrarea „Cap de copil” a devenit punctul de atracție al serii, fiind prezentată pentru prima dată sub titlul „Brâncuși la Palat”.
Cei care au vrut să o vadă au stat la cozi lungi de câteva sute de metri pentru a putea admira una dintre cele mai valoroase creații ale artistului.

Nu există citate

• fără listă

Articolul își continuă prezentarea mai jos.

Citește șiKarim Chaker: 'Burlacii: Foc în Paradis' – am făcut de toate

Sala Voievozilor a atras, de asemenea, un număr semnificativ de curioși dornici să admire expoziția care prezintă galeria conducătorilor români, de la Decebal la Carol al II-lea, precum și lucrările unor artişti contemporani care au participat la Romanian Creative Week.

Sala Coandă a fost prezentată publicului larg, fiind anterior, acum o sută de ani, cunoscută sub numele de Sală a Curţii cu Juri. Această încăpere se remarcă prin stucaturile sale, create după modelul Westminster Hall, executate de Emil Wilhelm August Becker utilizând un material inovativ conceput de Henri Coandă.

Muzeul de Artă a găzduit o prezentare digitală special creată pentru Noaptea Muzeelor de la Palatul Culturii, eveniment în cadrul căruia a fost proiectată o lucrare de artă modernă intitulată slide show digital, semnată de Florin Grigoraş.

Locurile consacrate culturii reprezintă, și în prezent, printre puținele spații unde oamenii se reîntâlnesc, fiind adevărați promotori ai moștenirii culturale, a afirmat managerul Andrei Apreotesei, într-o declarație acordată AGERPRES.
El a subliniat că aceste instituții cultural-educative își confirmă importanța lor socială deosebită, transformându-se în forums vii unde se desfășoară un dialog intergenerațional activ.

„Cultura are puterea de a construi punţi de înţelegere şi solidaritate”

, a adăugat el.
Aceste opinii le-a exprimat cu ocazia unui eveniment care a avut loc la Palatul Culturii – Complex Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.

Tehnologia de realitate augmentată a captivat publicul prezent la Palatul Culturii, care a avut ocazia să interacționeze cu expoziția MuzeAr. MuzeAr este o aplicație inovatoare care a dat viață obiectelor de patrimoniu expuse în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei, oferind vizitatorilor o perspectivă unică asupra lumii în care au trăit generațiile anterioare. Prin intermediul acestei aplicații, oamenii au putut să descopere și să exploreze

obiecte de patrimoniu

într-un mod interactiv, apropiindu-se astfel de lumea bunicii și străbunicilor noștri.

Ediția curentă a Nopții Muzeelor se axează în mare măsură pe instalații tehnice țărănești și pe colecția de mijloace de transport.
Ana-Maria Rață, muzeograful, a declarat pentru AGERPRES că atracția principală o reprezintă aplicația care utilizează realitatea augmentată pentru a explica funcționarea anumitor obiecte.
Prin intermediul unui scurt film, vizitatorii pot afla cum funcționau și care era scopul

„unor dintre obiecte”

prezentate.

Sâmbătă, odată cu evenimentul Noaptea Muzeelor, publicul a avut acces la Muzeul Unirii.
Muzeul Unirii a oferit o experiență inedită prin expoziția sa de bază, dar și prin alte atracții.
Printre exponatele prezentate s-a numărat expoziția de pictură „Tăcerea dintre chipuri”, creată de artistul local Sebastian Frost.
De asemenea, vizitatorii au putut explora proiectele incluse în cadrul Romanian Creative Week 2026.

Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” a devenit punctul de atracție pentru vizitatorii care au avut oportunitatea de a interacționa cu o hologramă reprezentând marele om politic. Evenimentul a inclus, de asemenea, un recital de canto susținut de masteranzi ai prestigioasei Universităţi Naţionale de Arte „George Enescu” din Iaşi.

Fluxul de vizitatori a fost extrem de numeros în zona adiacentă Muzeului Poni-Cernătescu, spațiul devenind insuficient pentru mulțimea de oameni de știință entuziaști care au dorit să exploreze reședința a două personalități marcante ale scenei culturale și științifice ieșene de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Aici, peștera artificială realizată în stil romantic în grădina casei a reprezentat principalul punct de interes pentru sutele de vizitatori nerăbdători care au pătruns în curte.

Iași a fost martorul unei mari aglomerații, nu numai la cele zece muzee aflate sub umbrela Muzeului Literaturii Române din oraș, ci și la Ateneul Național Iași și la alte instituții locale care au participat la acest eveniment cultural.