819 tineri artiști din 58 state și teritorii s-au înregistrat pentru Concurs și pentru seria de masterclassuri, iar din aceștia, 150 au fost aliniați pentru a concura în cele trei categorii instrumentale: violoncel, vioară și pian.
Nivelul excepțional al candidaților, prezența unor mari artiști, pedagogi, compozitori și dirijori internaționali în jurii și în programul artistic, precum și introducerea în premieră a formatului Play & Conduct au conturat o ediție care a depășit dimensiunea strict competițională, devenind și un spațiu de întâlnire, formare și dialog între generații.
Concursul Internațional George Enescu 2026 s-a deschis pe 23 august, la Ateneul Român, cu un concert susținut de Orchestra Națională Radio, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, avându-i ca soliști pe laureații ediției 2024 – violonista Mayumi Kanagawa, violoncelistul Yo Kitamura și pianistul Roman Lopatynskyi.
Citește șiMasterChef Celebrity revine la PRO TV, după 13 ani de la prima ediție. Andreea Marin, printre vedetele invitate
Programul a cuprins The Stone and the Ivy, compusă de Diego Santamaria, care a câștigat Premiul pentru Originalitate la ediția 2024; de asemenea, a inclus Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169, realizată de Dan Dediu; și Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, op. 13, compusă de George Enescu.
După finalizarea celor trei secțiuni instrumentale, Samuel Niederhauser, 28 de ani, a obținut Premiul I la Violoncel; Jayden King, în vârstă de 11 ani, a câștigat Premiul I la Vioară, iar Jeongwoo Lee, 18 ani, a devenit victorios la Secțiunea Pian.
Samuel Niederhauser a câștigat, în același timp, Premiul Publicului și Premiul pentru cea mai excelentă interpretare a piesei impuse, Waves of Gravel compusă de Malika Kishino.
În cadrul competiției La Vioară, Jayden King a obținut Prem
În competiția finală de pian, a fost subliniată performanța remarcabilă a lui Jeongwoo Lee, care, în afară de Premiul I, a câștigat cinci premii speciale: Premiul „Radu Lupu” pentru cea mai excepțională interpretare a unei compoziții de George Enescu, Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, Hammers and Tongs de Karim Al-Zand, Premiul Publicului, Premiul „Playing for Tomorrow” acordat de BRD – Groupe Société Générale, și Premiul École Cortot, care îi garantează oportunitatea de a susține un recital la Salle Cortot din Paris în sezonul 2028–2029.
Al doilea premiu al secțiunii violoncel a fost acordat lui Joshua Kováč (19 ani), iar al treilea premiu a fost atribuit lui Sanghyeok Park (22 de ani).
În competiția de vioară, Francesco Papa, în vârstă de 20 de ani, a obținut al doilea loc, în timp ce Eun Che Kim, cu 28 de ani, a câștigat al treilea loc. În categoria pian, Yiming Guo, 24 de ani, a asigurat al doilea loc, iar Pin-Hong Lin, 25 de ani, a obținut al treilea loc.
Secțiunea Compoziție și-a desemnat, la rândul său, laureații ediției 2026. Jinhan Xiao (26 de ani) a câștigat Premiul pentru Muzică simfonică, pentru lucrarea Quadruple Blue: Four Odes to the Abyssal Seas, iar Adrien Sassier (29 de ani) a obținut Premiul pentru Muzică de cameră, pentru Les Ailes du Désespoir, precum și Premiul pentru Originalitate, pentru lucrarea Rêves en Fleur. Una dintre cele trei lucrări premiate va fi interpretată în deschiderea următoarei ediții a Concursului Internațional George Enescu, care va avea loc în 2028.
În cadrul ediției a XX-a a Concursului Internațional George Enescu, cei 11 câștigători provin din SUA, Elveția, Coreea de Sud, Italia, Taiwan, China și Franța.
În întreaga perioadă de trei săptămâni a concursului, competiția instrumentală a evidențiat un standard înalt al participanților, de la fazele inițiale până la semifinalele și finalele.
Pe lângă performanțele individuale, ediția din 2026 a adus publicului o nouă generație de artiști extrem de tineri, capabili să execute repertoriile cele mai dificile, să se adapteze la noile formate de competiție și să ofere spectacole de intensitate artistică ridicată pe scena Ateneului Român.
O contribuție esențială la prestigiul Concursului Enescu o au juriile internaționale, care reunesc mari artiști, profesori ai unor importante instituții de învățământ muzical și personalități care au contribuit, de-a lungul unor cariere prestigioase, la formarea noilor generații de muzicieni.
În 2026, cele patru jurii au fost prezidate de pianista Lilya Zilberstein, violoncelistul Arto Noras, violonista Mihaela Martin și compozitorul și pianistul Zygmunt Krauze.
Prezența acestor personalități în București transcende simpla funcție de evaluare.
Pentru tinerii muzicieni, Concursul Enescu înseamnă și posibilitatea de a fi ascultați de artiști, pedagogi dar și de impresari, manageri și directori artistici ai unor importante orchestre și instituții muzicale internaționale, de a primi feedback și de a intra în contact cu profesioniști care le pot influența parcursul artistic dincolo de încheierea competiției.
Întâlnirea dintre generații, între artiști aflați la început de drum și muzicieni care au construit cariere internaționale importante, rămâne unul dintre atributele fundamentale ale Concursului.
În 2026, ediția a prezentat pentru prima dată un concert special dedicat Secțiunii Compoziție, oferind creației contemporane un loc aparte în calendarul Concursului. Evenimentul, susținut de Orchestra Națională Radio la Ateneul Român, a marcat, de asemenea, debutul dirijoarei Marin Alsop în România.
Publicul a ascultat Forward Into Light de Sarah Kirkland Snider, Urban Ocean de Steven Mackey și Clocks III de Doina Rotaru, iar compozitorul și pianistul polonez Zygmunt Krauze, președintele juriului Secțiunii Compoziție, a fost solistul propriului Concert pentru pian nr. 3 – Fragments of Memory. Patru voci distincte ale creației contemporane mondiale, care au construit astfel un dialog între culturi, sensibilități și limbaje muzicale ale prezentului.
În cadrul Concursului, patru dintre cele mai proeminente ansambluri orchestrale românești au susținut concerturile simfonice: Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio și Orchestra Română de Tineret.
În faza de final a celor trei secțiuni instrumentale, dirijorii Case Scaglione, Harry Ogg și Daniela Candillari au fost aduși în capitală, București.
În cadrul competiției, Case Scaglione a preluat conducerea Orchestrai Naționale Radio în finala de violoncel; Harry Ogg a ocupat pupitrul Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” pentru finala de vioară, iar Daniela Candillari a dirijat aceeași formă în finala de pian.
Formatul Play & Conduct a redefinit semifinalele secțiunilor Violoncel, Vioară și Pian, adăugând competiției o probă care a testat nu doar virtuozitatea solistică, ci și capacitatea concurenților de a conduce, asculta și construi muzical împreună cu orchestra.
În cadrul Ateneului Român, cei șase concurenți din fiecare secțiune au trecut prin două probe distincte: interpretarea unei lucrări de George Enescu și apariția ca soliști, conducând în același timp Orchestra de Cameră Radio.
În această configurație, interpretarea personală a fost însoțită de responsabilitatea unei viziuni globale, de conducerea artistică și de legătura directă cu ansamblul. În timpul probelor Play & Conduct, participanții au colaborat cu Orchestra de Cameră Radio și cu concertmaeștrii invitați Bogdan Zvorișteanu, Deborah Nemțanu și Sebastian Câșleanu.
În intervalul 24‑28 august, Concursul a organizat masterclassuri de dirijat, compoziție și interpretare, convertind primele zile într-un cadru de colaborare și interacțiune între tineri muzicieni și artiști consacrați.
Cristian Măcelaru a condus un masterclass extins de dirijat la Sala Radio, cu sesiuni de lucru și repetiții în fața publicului, iar la eveniment s-a alăturat și Marin Alsop.
În același timp, a colaborat cu artiști tineri, cu vârste ce nu depășesc 25 de ani, în cadrul unui masterclass de interpretare, axat pe evoluția artistică și pe extinderea repertoriului instrumental.
Programul s-a încheiat la data de 28 august cu un concert al Orchestrei Române de Tineret, condus de Cristian Măcelaru și de trei dintre tinerii dirijori aleși din rândul participanților activi la masterclass: Benjamin Draper, Ana Spasovska și Valentina Paolucci.
Programul orientat spre creația contemporană a dobândit o componentă educațională și formativă prin faptul că tinerii artiști muzicali au avut ocazia să se întâlnească cu Sarah Kirkland Snider, Steven Mackey și Zygmunt Krauze, care au colaborat cu candidații în
Programul s-a încheiat cu o prezentare publică la Ateneul Român, în care Ansamblul Couleurs a interpretat lucrările celor trei compozitori selectați – Jason Kass, Oana Vardianu și Chloe Chan – sub conducerea tinerilor dirijori Xiao Geng, Petru Pane și Dorian Dimitrov, participanți activi la masterclassul de dirijat susținut de Cristian Măcelaru.
În cadrul Masterclassului de compoziție, s-a organizat și o masă rotundă, reunind toți cei 11 membri ai juriului pentru a schimba idei și perspective privind compoziția, într-un dialog care a explorat teme precum compoziția, notația muzicală, educația și discernământul în muzica contemporană.
În cadrul acestei ediții, Concursul Enescu a pus accent pe creșterea personală a tinerilor muzicieni, complementând în același timp dezvoltarea lor profesională și artistică.
În cadrul competiției, sesiuni intitulate „Mindful on Stage”, condusă de dr. Angelica Postu, s-au concentrat pe sănătatea psihică și capacitatea de adaptare a concurenților, în timp ce atelierele „The Art of Presence”, organizate de Valentina Băințan, s-au axat pe modul în care artiștii comunică și se prezintă în fața publicului.
Prin aceste inițiative, Concursul a conturat o perspectivă mai amplă asupra excelenței, în care performanța este însoțită de echilibru, încredere și autenticitate.
În afara competiției, prezentările din ediția 2026 au transformat Concursul într-o reuniune intergenerațională și au fost întâmpinate cu un entuziasm remarcabil de către publicul Ateneului Român.
Pe scenă au evoluat, între alții, Nelson Goerner, Nemanja Radulović și Laure Favre-Kahn, Mihaela Martin, Valentin Răduțiu, Miguel da Silva și Enrico Pace, Claudio Bohórquez și Péter Nagy, Marie-Ange Nguci și Hyeonjeong Lee, precum și Alissa Margulis, Andrey Gugnin și Ștefan Cazacu. Prezența pe aceeași scenă a unor mari muzicieni ai prezentului și a artiștilor care au trecut ei înșiși prin Concurs în edițiile precedente a reafirmat una dintre mizele esențiale ale proiectului: Concursul Enescu nu se încheie odată cu acordarea unui premiu, ci poate deveni un punct de plecare pentru o carieră internațională.
În anul 2026, Concursul Enescu a extins activitatea sa dincolo de capitală, organizând recitaluri și alte evenimente în Sibiu, Constanța, Reghin și Brăila.
În cadrul programului, la Sibiu au fost prezentate recitaluri susținute de Nemanja Radulović și Laure Favre-Kahn, Enrico Dindo și Monica Cattarossi, Valentin Șerban și Mihai Diaconescu, Daria Parkhomenko, Hyeonjeong Lee și Gabriel Gîțan; în Constanța, Raluca Știrbăț a oferit atât un recital, cât și o masterclass.
Mihaela Martin, președinta comisiei pentru Vioară, a inaugurat stagiunea Filarmonicii Lyra Cavadia din Brăila, în cadrul Concursului Internațional George Enescu, unde, sub conducerea dirijorului Mihnea Ignat, a executat Concertul nr. 4 în re major pentru vioară și orchestră, K. 218 de Mozart.
Premiile în bani, care însumează peste 150.000 de euro, au fost însoțite în 2026 de premii speciale și oportunități destinate să convertească realizările obținute la București într-un pas real în carierele laureaților.
Pe scenele celor mai importante Filarmonici din România, sunt programate recitaluri și concerte, iar distincțiile acordate se concentrează pe interpretarea muzicii lui George Enescu și pe creațiile contemporane. În același timp, premiile concepute pentru susținerea dezvoltării tinerilor muzicieni amplifică semnificația recompenselor financiare și garantează continuitate după încheierea Concursului.
Premiul École Cortot, conferit în 2026 pianistului Jeongwoo Lee, reprezintă un exemplu clar: această distincție îi permite laureatului să desfășoare un recital la Salle Cortot din Paris în stagiunea 2028–2029.
De asemenea, violoncelistul Samuel Niederhauser va susține un recital la Aula Golgi din Pavia, Italia, oferit de Teatrul Fraschini în stagiunea camerală dedicată câștigătorilor marilor concursuri internaționale. Premiul „Radu Lupu”, Premiul „Ștefan și Valentin Gheorghiu”, Premiul „Constanța Erbiceanu”, distincțiile „Playing for Tomorrow”, Premiile Publicului și premiile pentru cea mai bună interpretare a lucrărilor contemporane impuse sau a muzicii lui George Enescu configurează, împreună, un sistem de recunoaștere care transcende clasamentul final.
În această perspectivă, premiul se transformă într-un semn de încredere acordat unui artist și, în anumite situații, reprezintă pasul inițial spre o nouă prezență pe o scenă internațională.
Susținerea noilor generații de muzicieni este și una dintre mizele parteneriatelor construite în jurul Concursului Enescu. Prin susținerea Festivalului și a Concursului Internațional George Enescu, investim în excelență – nu doar în excelența artistică, ci și în educație, în tinerele talente și în consolidarea reputației internaționale a României, subliniază Erik Sagiyev, CEO Rompetrol – KMG International, partener principal al Festivalului și Concursului de 17 ani. Pentru BRD Groupe Société Générale, care susține premiile „Playing for Tomorrow”, talentul are nevoie nu doar de recunoaștere, ci și de sprijin concret pentru a se dezvolta, afirmă Flavia Popa, Secretar General BRD Groupe Société Générale, în timp ce Edit Tarcolea, Director General Toyota România, vorbește despre Concurs ca despre un eveniment care reflectă aceeași aspirație către excelență și aceeași pasiune pentru experiențe memorabile.
Pe lângă premiile, oportunitățile și parteneriatele care sprijină concret parcursul tinerilor artiști, măsura reală a unui concurs se dezvăluie în timp, prin carierele pe care reușește să le influențeze.
Concursurile de măiestrie și virtuozitate artistică își câștigă valoarea în timp, prin oamenii care le dau viață, prin artiștii care participă și prin ecoul pe care îl au în România și în lume. Dar, mai ales, prin carierele pe care le pot influența și prin generațiile de muzicieni pe care le pot inspira.
Fiecare ediție contribuie la evoluția narativă. Concursul Internațional George Enescu a existat, există și va continua să reprezinte o investiție în artiști. În vi
Demeter András István, deținător al funcției de Ministru al Culturii
Ediția din 2026 a Concursului Internațional George Enescu a înregistrat o acoperire extinsă pe canalele TV, radio și platformele digitale, atât în România, cât și pe plan internațional.
Televiziunea Română, broadcasterul oficial al Concursului, prin TVR Cultural și TVR 1, Radio România Muzical, co-producător al evenimentului, platforma internațională medici.tv și televiziunea Mezzo, alături de transmisiunile online de pe website-ul oficial festivalenescu.ro, au făcut posibilă urmărirea unor momente importante ale competiției și programului artistic de către publicul din România și din străinătate.
Prin intermediul Radio România Muzical, o porțiune din evenimente a fost introdusă în rețeaua internațională a European Broadcasting Union – EBU.
Dimensiunea internațională se manifestă și în audiența digitală.
În intervalul 23 august – 19 septembrie 2026, portalul Concursului Internațional George Enescu a înscris peste 131.000 de utilizatori activi, printre care aproximativ 38% provin din afara României. Site-ul a fost vizitat din peste 120 de țări și teritorii.
În afara României, majoritatea participanților au venit din Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud, Germania, Italia, Franța, Elveția, Japonia și Regatul Unit, demonstrând interesul internațional față de Concurs și de programul artistic al ediției.
Ediția a prezentat un profil internațional, reflectat de prezența a 819 de tineri muzicieni din 58 de țări și teritorii, de structura juriilor, de artiști și dirijori invitați, și de răspândirea internațională a spectatoriilor care au urmărit Concursul.
Un concurs internațional de acest nivel este definit deopotrivă de calitatea concurenților și de personalitățile cărora le încredințăm responsabilitatea de a-i asculta și evalua. Am avut la București artiști, impresari, manageri de orchestre și pedagogi extraordinari, cu experiențe și perspective diferite, iar dialogul dintre ei și această generație foarte tânără de muzicieni este una dintre marile valori ale Concursului. Nivelul concurenților a fost excepțional. Am întâlnit artiști foarte tineri care au venit la București nu doar cu o pregătire tehnică extraordinară, ci cu personalitate, curiozitate și dorința de a-și asuma muzical fiecare apariție. Am construit programul astfel încât Concursul să le ceară mai mult decât performanță instrumentală: să cânte Enescu, să intre în dialog cu muzica contemporană, să lucreze cu orchestra și, prin formatul Play & Conduct, să își asume inclusiv responsabilitatea unei viziuni de ansamblu. Feedbackul primit de la colegii mei – membri ai juriilor, dirijori și artiști invitați – ne-a confirmat calitatea excepțională a acestei generații. Cred că vom reîntâlni multe dintre numele ediției 2026 pe marile scene ale lumii.
Cristian Măcelaru, conducător artistic pentru Festivalul și Concursul Internațional George Enescu
În intervalul de două săptămâni ce urmează după încheierea Concursului Enescu, putem evalua această ediție nu doar prin prisma cifrelor-record obținute, ci și prin realizările construite în București pe parcursul aproape unei luni.
În această ediție, complexitatea a fost evidentă, programul fiind extrem de încărcat, implicând sute de artiști, concurenți, membri ai juriilor și profesioniști, iar organizarea a fost proporțională cu amploarea sa internațională.
Succesul integrării tuturor elementelor – competiția, concertele, masterclassurile, recitalurile, transmisiunile și noile formate – la nivelul pe care ne-am propus, provine din efortul unei echipe excepționale și din colaborarea cu partenerii noștri, atât din mediul instituțional public, cât și din cel privat. Feedback-ul obținut începând cu 19 septembrie, din partea artiștilor și a juraților, și în special al concurenților și al publicului, ne dovede
Cristina Uruc ocupă funcția de manager la ARTEXIM și de director executiv al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.
COMENTARII / 0