La 1947, capitala României se putea mândri cu o instituție artistică de excepție. Astăzi, singurul vestigiu al acestui spațiu iconic este o replică a porticului său neoclasic, care acum servește drept intrare la Hotelul Novotel, situat pe Calea Victoriei, acolo unde se afla Teatrul Național, dispărut ulterior.
Străinii care călătoreau considerau că această construcție ar putea fi comparată cu unul dintre cele mai impresionante teatre din Viena. Fransizele unor asemenea aprecieri lăsau să se înțeleagă că edificiul avea o valoare deosebită.
„Poate să stea alături de cel mai frumos teatru din Viena”
Citește șiKarim Chaker: 'Burlacii: Foc în Paradis' – am făcut de toate
, spuneau acești călători.
La 31 decembrie 1852, de Anul Nou, a avut loc inaugurarea Teatrului Național printr-o reprezentație organizată în beneficiul persoanelor defavorizate, după numeroase amânări și dificultăți, care au necesitat eforturi financiare considerabile.
În premieră, locuitorii Bucureștiului dispuneau de o instituție teatrală națională, unde erau prezentate piese atât scrise, cât și rostite în limba română, fiind vorba despre o construcție istorică, proiectată într-un stil eclectic cu nuanțe neoclasice, ce se inspira din arhitectura teatrelor imperiale din Viena.
Considerat un simbol al tranziției Bucureștiului de la un oraș oriental la o capitală occidentală, Teatrul cel Mare a fost conceput inițial ca un spațiu cultural inovator. Acesta a reprezentat primul exemplu de clădire din București proiectată special pentru a găzdui activități culturale moderne.
Aflați, pe site-ul B365.ro, motivul pentru care regimul comunist a decis să-l distrugă.

COMENTARII / 0