În jur de 1,8 miliarde de euro în bani lichizi au traversat granițele României între anii 2024 și 2025, potrivit analizelor efectuate de către Corpul de Control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română (AVR). Aceste tranzacții au ridicat anumite semne de întrebare din cauza fluxurilor repetitive de fonduri și a rutelor frecvent utilizate, care ar putea ascunde riscuri semnificative de spălare de bani. Raportul a identificat un grup restrâns de persoane care au transportat în mod repetat sume uriașe de bani, majoritatea provenind din Ucraina cu destinația Austria ori Turcia.
7.593 de declarații de numerar au fost consemnate în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, potrivit datelor analizate și prezentate într-un raport recent finalizat de Ministerul Finanțelor.
Aceste declarații au fost distribuite astfel: 5.758 la punctele de frontieră ale României, cu ocazia intrării în Uniunea Europeană, și 1.835 la ieșirea din UE.
Suma totală raportată la intrarea de fonduri a fost de 1,261 miliarde de euro, în timp ce la ieșirea de fonduri a ajuns la 511,7 milioane de euro.
Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?
În perioada considerată, 2024-2025, o cantitate semnificativă de aproximativ 2 miliarde de euro în numerar a fost înregistrată în tranzacțiile la frontieră. Aceste fluxuri financiare repetitive ridică anumite îngrijorări cu privire la potențialele riscuri de spălare de bani, potrivit unui raport recent. Ucraina reprezintă principala sursă a acestui volum considerabil de numerar.
În urma evaluărilor efectuate în cadrul operațiunii de verificare comune între Ministerul Finanțelor și Autoritatea Vamală Română, s-a stabilit că Ucraina a fost țara de origine a majorității fondurilor transportate în bani lichizi prin România, fiind urmată de Republica Moldova și Turcia.
Fluxurile financiare au înregistrat Turcia, Austria și România drept principalele puncte de destinație pentru numerarul raportat.
Potrivit raportului, o proporție semnificativă de 73% din declarațiile prezentate la punctele de intrare în UE prin teritoriul României, în perioada 2024-2025, au indicat Ucraina drept sursă de proveniență.
Un număr limitat de persoane a fost identificat ca fiind implicat în transportul transfrontalier de numerar în cadrul unor tipare repetitive, cu sume considerabile de bani.
Aceste tipare au fost evidențiate prin analize care au arătat că marea parte a banilor a fost concentrată în mâinile unui grup restrâns de persoane fizice.
Conform raportului, s-a observat că 21 de persoane au realizat în mod repetat 1.464 de declarații de transporturi de numerar de valori foarte mari la intrarea în UE din Ucraina.
943 de declarații, adică 64% din total, au fost depuse de acest grup restrâns de persoane.
Aceste detalii sunt menționate în documentul respectiv, care oferă informații despre fluxurile repetitive și riscurile asociate de spălare de bani.
Analizele efectuate au scos la iveală existența unor persoane care au transferat în mod repetat cantități considerabile de bani prin punctele de frontieră ale României, utilizând în special rutele Ucraina – România – Austria și Ucraina – România – Turcia.
La granițele României, un număr limitat de puncte vamale a înregistrat o pondere extrem de ridicată, anume peste 92%, în ceea ce privește sumele declarate de persoanele care au tranzitat frontiera în perioada recentă. Aceste puncte au reprezentat o cotă majoritară în cadrul totalului sumelor raportate.
Un fenomen de concentrare masivă a fluxurilor financiare în numerar a fost observat în cadrul unui raport, fiind vorba despre două puncte vamale specifice.
Nu există declarații direct atribuite unei surse
Raportul respectiv a scos în evidență aceste aspecte.
În perioada respectivă, 793,9 milioane de euro au fost declarați sub formă de numerar la Biroul Vamal de Frontieră Siret, în timp ce 362,7 milioane de euro au fost raportați la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu.
Aceste cifre reprezintă o parte semnificativă a fluxurilor financiare care au tranzitat frontiera.
Potrivit concluziilor raportului, cele două puncte vamale au înregistrat 92% din totalul sumelor declarate la nivel național.
Ministerul Finanțelor a prezentat aceste date, arătând că
„Cumulate, cele două puncte vamale au concentrat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel național”
.
2025 a înregistrat o creștere considerabilă a mișcării de fonduri în numerar peste granițele României, conform datelor examinate, care au relevat o intensificare a fluxurilor financiare atât atunci când banii intră în Uniunea Europeană, cât și atunci când părăsesc teritoriul european.
Creșterea acestui fenomen a atins punctul culminant în intervalul martie-mai 2025, perioadă în care volumele raportate au înregistrat valori considerabil mai mari decât cele din același trimestru al anului 2024.
În perioada respectivă, raportul arată că sumele raportate au înregistrat valori considerabile, și anume 72 de milioane de euro în luna martie a anului 2025, 67 de milioane de euro în luna aprilie și o valoare apropiată de 100 de milioane de euro în luna mai 2025.
Potrivit Ministerului Finanțelor, o scădere semnificativă a fluxurilor financiare a avut loc începând cu iulie 2025 și s-a continuat pe parcursul anului 2026.
Scăderea înregistrată în perioada următoare anului 2025 și în primele luni ale anului 2026 este considerabil mai mică comparativ cu perioada de vârf. Această modificare demonstrează că fenomenul observat inițial a fost atenuat, în parte datorită eforturilor de consolidare a controlului și monitorizării, lansate de Ministerul Finanțelor.
„Nivelurile din a doua parte a anului 2025 și cele din primele luni din 2026 sunt semnificativ mai mici decât cele din perioada de vârf. Schimbarea indică faptul că fenomenul identificat în prima parte a anului a fost diminuat, inclusiv prin intensificarea măsurilor de control și monitorizare inițiate de Ministerul Finanțelor”
În prezent, controale sunt în curs de desfășurare, iar schimbări au loc în cadrul conducerii instituțiilor.
În prezent, Ministerul Finanțelor și Autoritatea Vamală Română desfășoară activități de verificare a respectării regulilor privind declararea fondurilor care intră sau ies din Uniunea Europeană și a modului de completare a formularului standard la frontieră pentru perioada 2024-2025.
Acțiunile de control au drept scop verificarea aplicării corecte a legislației în vigoare în ceea ce privește declararea numerarului la frontieră.
Verificările se concentrează pe modul în care sunt gestionate formularele unice utilizate la frontieră în perioada menționată.
Corpul de Control al Ministerului Finanțelor colaborează în acest sens cu Autoritatea Vamală Română pentru a asigura respectarea prevederilor legale.
În urma verificărilor, Ministerul Finanțelor a informat că persoanele care au ocupat poziții de conducere la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și în cadrul structurilor cu responsabilități din Autoritatea Vamale Române în intervalul analizat nu mai dețin funcții de conducere, deoarece au fost înlăturate din aceste poziții în ultimele luni.
Pentru a preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere, este necesară o abordare complexă care să includă o capacitate reală de analiză de risc, instrumente moderne de monitorizare și o cooperare instituțională eficientă, a declarat Alexandru Nazare.
„Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere”
Informațiile detaliate, rezultate din analize și constatări, au fost înaintate către autoritățile competente responsabile cu investigarea infracțiunilor economico-financiare. Scopul era de a pune la dispoziție aceste informații pentru a fi valorificate și pentru a se lua măsurile legale necesare.
Procesul de valorificare a informațiilor și de dispunere a măsurilor a fost inițiat în urma transmiterii raportului.
COMENTARII / 0