3 mesaje Isărescu luni pârghii stabilizare inflație la Guvern

BNR a transmis, în ziua de luni, trei mesaje prin difuzarea protokolului întâlnirii boardului din 8 iulie 2026.

• Primul este că riscurile rămân concentrate în afara politicii monetare, mai exact în curtea Guvernului sau în situația geopolitică. Cursul valutar, dobânzile la titlurile de stat și perspectiva inflației depind în continuare mai mult de factori pe care BNR nu-i controlează – situația politică internă, deficitele gemene, conflictul din Orientul Mijlociu, majorarea salariului minim – decât de nivelul dobânzii de referință. Practic, minuta spune indirect că principalele pârghii pentru a stabiliza inflația sunt acum la Guvern (corecție fiscală, stabilitate politică), nu la banca centrală.

Mesajul doi: inflația a scăpat, într-o anumită măsură, de sub influența factorilor „temporari”. În luna mai, prețurile au crescut la 10,85%, însă semnalul esențial este că inflația de baz

• Al treilea mesaj este că BNR pariază pe o economie slabă ca să facă treaba în locul dobânzii cheie. Consiliul recunoaște că inflația va coborî mai greu decât anticipase în mai, dar nu reacționează cu o dobândă mai mare. Argumentul central: consumul stagnează, economia se contractă (-1,2% anual în T1), iar acest „deficit de cerere” ar trebui să tempere singur presiunile de preț.

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Citește șiRomânia așteaptă ratingul S&P. Nazare: Am mare încredere, au fost discuţii intensive. Atârnă destul de greu incertitudinea politică

Abonează-te

Observă evoluțiile economice și dobândește cunoștințe în finanțelor personale, având la dispoziție sugestii și diagrame pertinente.

Abonează-te

Felicitări! Ai devenit abonat la EconoMix.

Verifică înscrierea prin e-mail.

Clic pe legătura din email pentru a primi edițiile.

Banca Națională a României a optat să păstreze dobânda de referință la 6,50%. În consecință, fondurile pe care instituțiile bancare le obțin de la BNR (și, implicit, ratele la creditele și depozitele cetățenilor) nu se schimbă.

Ce arată înregistrarea conversațiilor conducerii Băncii Naționale?

Prețurile s-au ridicat într-un ritm mai accelerat decât se prognoza. Inflația, indicatorul care măsoară creșterea costurilor bunurilor și serviciilor pe parcursul unui an, a ajuns la 10,85% în luna mai. Astfel, dacă în anul precedent ai achiziționat un articol pentru 100 de lei, acum îți vor costa aproape 111 lei pentru același produs. Principalii factori responsabili sunt gazele naturale, combustibilii și prețurile sub controlul statului, cum ar fi chiria locuințelor de stat, care s-a majorat semnificativ.

Îngrijorarea majoră constă în faptul că discuția nu se limitează la inflația energiei. BNR calculează și un indice de inflație „curată”, excluzând fluctuațiile prețurilor alimentare și energetice, denumit CORE2. Se aștepta ca această rată de bază să se reducă marginal, însă a crescut la 8,5%.

În primele trei luni ale anului 2026, România nu a înregistrat creștere economică, ci a înregistrat o scădere de 1,2% în primul trimestru, conform documentului lansat luni. Consumatorii își reduc cheltuielile, în mare parte pentru că salariile nu mai pot face față costurilor.

Pe piața muncii, spun bancherii centrali, lucrurile se răcesc, dar mai încet. Nu se mai fac la fel de multe angajări ca înainte, iar companiile au mai puține locuri de muncă vacante. Șomajul a rămas relativ stabil. Totuși, de la 1 iulie salariul minim a crescut, ceea ce ar putea împinge din nou salariile (și, indirect, prețurile) în sus.

Leul și dobânzile la stat se află în condiții de incertitudine. Valoarea de schimb dintre leu și euro a rămas destul de constantă, însă riscurile rămân mari din cauza situației politice interne, a deficitelor mari ale țării (bugetare și de cont curent) și a conflictului din Orientul Mijlociu, care menține prețurile petrolului la un nivel ridicat.

De ce nu a mărit BNR dobânda, dacă inflația crește? Argumentul Consiliului de Administrație al BNR e că economia băltește (oamenii cumpără mai puțin, companiile investesc mai puțin) va tempera oricum presiunile de preț, fără să fie nevoie de o dobândă mai mare. Cu alte cuvinte: BNR pariază că o economie slăbită va „răci” inflația de la sine, în lunile următoare – mai ales din toamnă, când niște factori tehnici (cum ar fi TVA-ul majorat anul trecut) ies din calcul și fac inflația să pară automat mai mică.