Cei 501 creditori ai Nordis Mamaia sunt convocați luni să decidă dacă lucrările la blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune, din Năvodari, vor fi continuate. O parte din finanțare ar urma să fie asigurată chiar de promitenții cumpărători, prin achitarea diferențelor de preț și actualizarea sumelor prevăzute în contracte. DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor nu împiedică autorizarea și executarea lucrărilor de construcție.
Din rândul creditorilor convocați, 439 de persoane au plătit în total aproximativ 162 de milioane de lei pentru apartamente incluse în promisiuni de vânzare-cumpărare care nu au fost finalizate. În plus, se adaugă încă 62 de creditori, iar creanțele totale solicitate ajung la 193,1 milioane de lei.
Entitatea subiectă este Nordis Mamaia, care reprezintă una dintre cele cinci companii din cadrul grupului, fiind investigată în cadrul dosarului penal elaborat de DIICOT.
Citește șiHotel suedez în natură: podgorie, Michelin și saună subac
Cumpărătorii ar fi implicați în furnizarea unei porțiuni din fondurile destinate lucrărilor.
Creditorii trebuie să decidă prin vot dacă activitatea Nordis Mamaia va continua pentru a finaliza blocul nr. 5 al proiectului Nordis Dune. În cadrul întâlnirii din 9 septembrie, Comitetul Creditorilor a acordat o aprobare de principiu, însă a impus mai multe condiții.
Propunerea în curs de vot presupune încheierea unui contract de antrepriză generală pentru a continua și a finaliza lucrarea de construcție. Maritimo Development SRL ar fi desemnat să preia execuția în calitate de antreprenor general, în timp ce Proiect Unique SRL ar rămâne responsabil pentru proiectare.
O altă hotărâre semnificativă se referă la
„aprobarea acordării unei finanțări intermediare, de către promitenții cumpărători care ar urma să asigure o parte din finanțarea necesară începerii și derulării contractului de antrepriză generală, prin plata diferențelor de preț aferente promisiunilor de vânzare-cumpărare aflate în derulare, respectiv prin actualizarea prețului”
conform convocatorului emis de administratorul judiciar CITR și verificat de News.ro.
Prin urmare, persoanele care au efectuat deja plăți pentru apartamente ar putea fi invitate să achite sume suplimentare, pentru ca lucrările să revină în desfășurare și clădirea să fie finalizată.
Analiza reluării lucrărilor a început anul trecut și a fost prezentată ca una dintre opțiunile pentru redresarea Nordis Mamaia, companie aflată în insolvență.
Termenii stabiliți de creditori
Creditorii cer ca modelul contractului de antrepriză să fie validat prin votul Adunării Creditorilor înainte de semnarea acestuia.
În plus, procentele în care plata se realizează în numerar sau prin dare în plată trebuie să fie stabilite și incluse în contract înainte de perfectarea documentului.
Administratorului judiciar i se cere să explice un punct de vedere asupra taxelor și impozitelor pe care Nordis Mamaia ar trebui să le achite în timpul aplicării mecanismului propus. Se țin cont de impozitele cauzate de eventualele dări în plată, de taxele pe proprietate, estimate în mod generic la 200.000 de euro, de TVA-ul aferent tranzacțiilor și de eventualele obligații fiscale rezultate din creșterea prețurilor.
O altă condiție privește modul în care se vor returna fondurile. Creditorii care vor continua să efectueze plăți în rate sau alte sume necesare pentru finalizarea proiectului vor beneficia de prioritate în recuperarea fondurilor deja plătite.
Întrebarea DIICOT referitoare la reluarea lucrărilor de construcție
În martie 2026, administratorul judiciar a adresat DIICOT o solicitare de opinie, menționând că aceasta este esențială pentru avansarea procedurilor ce duc la obținerea autorizației de construire pentru proiectul Nordis Mamaia.
Primăria Năvodari a emis pe 20 februarie 2026 un certificat de urbanism, însă pentru a continua procedura de autorizare era necesară prezentarea acordului de la titularii măsurilor asigurătorii înregistrate în cartea funciară.
„DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor aparținând Nordis Mamaia vizează exclusiv actele de dispoziție și nu actele de administrare sau conservare. Totodată, s-a precizat că executarea lucrărilor de construcții constituie un act de administrare, astfel încât existența măsurilor asigurătorii nu reprezintă un impediment pentru emiterea autorizațiilor de construire de către autoritatea publică competentă”, se arată în raportul administratorului judiciar publicat pe 22 septembrie.
DIICOT nu a emis autorizație pentru reluarea lucrărilor de construcție, ci a constatat că confiscările din dosarul penal nu împiedică procesul de autorizare. Emiterea autorizațiilor rămâne în atribuțiile autorităților locale competente.
februarie 2025 a marcat momentul în care procurorii au declarat că au pus în sechestru 201 de proprietăți, printre care apartamente, case, spații comerciale și terenuri, și au blocat 48 de conturi bancare în dosarul Nordis. În plus, au făcut indisponibile 11 autoturisme, părți sociale și acțiuni.
Ce tipuri de acuzații se examinează în dosarul Nordis
Investigația a fost făcută publică pe 3 februarie 2025, în momentul în care autoritățile de justiție au executat 65 de ordine de percheziție la domiciliu în România și în Principatul Monaco.
Dosarul se referă la fapte penale precum formarea unui grup criminal organizat, delapidarea cu consecințe extrem de grave, spălarea banilor, evaziunea fiscală, înșelăciunea cu consecințe extrem de grave și stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, obținerea fără drept a unor rambursări, restituiri sau compensări din bugetul general consolidat, toate acestea în mod continuu.
Cercetările au început cu 72 de persoane suspectate, dintre care 40 erau fizice și 32 juridice. Conform procurorilor, începând cu 2018, trei dintre acestea ar fi format un grup criminal organizat, având o structură piramidală în trei niveluri.
Potrivit anhetatorilor, mecanismul presupune promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare prin intermediul mai multor societăți, colectarea avansurilor de la cumpărători, delapidarea fondurilor companiilor și inducerea în eroare a clienților în faza de executare a antecontractelor și a contractelor de vânzare-cumpărare.
Procurorii afirmă că în registrele contabile ale societăților controlate s-ar fi înregistrat tranzacții fictive, menite să evite plata taxelor și impozitelor, și că s-ar fi creat, cu rea-credință, obligații fiscale pentru a obține rambursări sau compensări nejustificate din buget.
În intervalul 2019-2024, prin intermediul a cinci societăți, s-au încasat de la persoane fizice și juridice sume care depășesc 957 de milioane de lei, echivalentul a peste 195 de milioane de euro. Fondurile se referă la avansuri sau la plăți efectuate pentru apartamente, locuri de parcare și mobilier.
În declarația emisă februarie 2025, procurorii au afirmat că banii astfel alocați au fost sustrasi, de obicei într-o perioadă scurtă de timp.
„Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp”
Conform DIICOT, în jur de 346 milioane lei și 2,4 milioane euro ar fi fost îndepărtate din activele companiilor prin transferuri către membrii grupului sau către entități afiliate, prin plata salariilor și prin cheltuieli efectuate pentru confortul sau plăcerea personală a persoanelor implicate.
În numeroase situații, transferurile ar fi fost susținute de documente concepute pentru a crea iluzia de legalitate. Anchetatorii au menționat că sumele erau prezentate ca avansuri, dividende, restituiri de împrumuturi sau cesiuni de părți sociale.
În plus, se susține că au fost create sau achiziționate zeci de companii pentru a reproduce operațiuni financiare, în scopul de a direcționa fondurile obținute din avansurile cumpărătorilor prin contracte fictive de servicii sau de achiziție de bunuri. Indiferent de modul de tranzacționare, procurorii afirmă că fondurile erau canalizate către conturile membrilor grupului sau erau scoase în numerar.
DIICOT a solicitat în acel moment arestarea preventivă a 11 persoane, dintre care Laura Vicol, ex-președintă a Comisiei juridice a Camerei Deputaților, și soțul ei, Vladimir Ciorbă, activ în conducerea Nordis. Aceștia au fost în arest preventiv între 5–14 februarie 2025.
18 august 2026, autoritățile au extins investigația asupra administratorilor grupului și a patru societăți comerciale, motivând-o cu descoperirea unor noi acte materiale de înșelăciune care au consecințe deosebit de grave.
Extinderea s-a bazat pe 50 de plângeri penale noi, depuse de 109 persoane afectate. Prejudiciul suplimentar cerut depășește 42 de milioane de lei și 14 milioane de euro, cu în plus 17.000 de dolari. Cei investigati se bucură de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procesului penal.
COMENTARII / 0