O companie poate obține câștiguri de doi milioane de euro într-o perioadă de un an și poate ajunge să suporte o amendă de șase milioane de euro. O altă firmă poate fi trasă la răspundere pentru bunuri importate din China, chiar dacă nu le-a fabricat și nici nu le-a comercializat. Acestea reprezintă două dintre scenariile care pot apărea odată cu modificarea reglementărilor vamale ale Uniunii Europene. Reforma, considerată cea mai vastă de la înființarea Uniunii Vamale în 1968, impune companiilor responsabilități sporită, sancțiuni calculate în funcție de valoarea importurilor și taxe suplimentare pentru comerțul electronic.
Modificările sunt prevăzute în Regulamentul european 2026/2108, aprobat în septembrie 2026, și includ și importatorii și intermediarilor vamali din România. Conform unei analize publicate de Profit.ro, firmele mici ar putea fi printre cele mai afectate, din cauza lipsei adesea a fondurilor și a personalului necesar pentru a face față controalelor prelungite, întârzierilor sau eventualelor litigii.
Uniunea Europeană își propune să limiteze fraudele, să consolideze verificarea produselor importate și să ușureze formalitățile vamale. Totuși, pentru a accesa proceduri accelerate, firmele trebuie să se conformeze unor cerințe mai rigurose și să preia responsabilități suplimentare. Câteva dintre aceste măsuri au intrat deja în vigoare, în timp ce restul vor fi implementate treptat până în 2034.
Citește șiPrețurile caselor de pe litoralul spaniol au explodat și se apropie de nivelul din perioada boom-ului imobiliar
O schimbare majoră afectează calculul amenzilor pentru încălcările repetate ale obligațiilor vamale în comerțul online. În loc să se bazeze pe profitul unei companii, sancțiunile vor fi determinate după valoarea mărfurilor importate în Uniunea Europeană în ultimele 12 luni.
La prima încălcare repetată, sancțiunea poate ajunge la 1%–4% din valoarea importurilor. În cazul în care compania persistă în încălcarea regulilor și autoritățile detectează o nouă abatere în termen de șase luni de la prima sancțiune,
De exemplu, o companie care achiziționează în decursul unui an produse în valoare de 100 de milioane de euro, după ce deduce costurile pentru bunuri, transport, salarii și alte cheltuieli, obține un profit de doi milioane de euro. În cazul în care este aplicată sancțiunea maximă de 6%, amenda se ridică la șase milioane de euro, adică de trei ori suma câștigată în acel an.
Nu înseamnă că fiecare comerciant care comite o eroare la complet
O altă modificare semnificativă se adresează intermediariilor vamali, adică companiile ce se ocupă de formalitățile necesare pentru importul produselor din afara Uniunii Europene. De exemplu, o firmă românească a fost contractată de un comerciant chinez pentru a soluționa documentele de import. Această companie din România nu produce mărfurile, nu decide materialele din care sunt realizate și nu determină caracteristicile tehnice ale acestora. Pentru serviciul prestat, poate percepe câteva sute de euro, chiar dacă valoarea transportului este de sute de mii de euro.
Potrivit noilor reguli, dacă firma acționează ca reprezentant vamal indirect pentru comerciantul chinez, poate fi considerată ea însăși importator în privința obligațiilor stabilite de legislația europeană. Asta înseamnă că nu mai este responsabilă doar pentru formalitățile pe care le efectuează. În condițiile prevăzute de regulament, poate avea și obligații legate de plata taxelor, documentele necesare și respectarea cerințelor aplicabile produselor.
Când un intermediar acționează ca un reprezentant indirect al unei firme stabilite în Uniunea Europeană, acesta poate răspunde solidar cu importatorul pentru obligațiile respective. Aceste responsabilități sunt prevăzute în articolul 33 din noul Cod vamal al Uniunii Europene.
Regulile nu se aplică uniform tuturor transportatorilor sau companiilor care întocmesc documente vamale. Legea face o diferență majoră între reprezentarea directă, în care firma acționează în numele clientului, și reprezentarea indirectă, în care intermediarul operează în nume propriu, dar pentru client. Pentru firmele care oferă servicii de reprezentare indirectă, schimbarea poate fi semnificativă. Înainte de a semna un contract, acestea trebuie să evalueze cu atenție produsele, obligațiile asumate și riscul financiar pe care îl pot suporta.
Unele companii ar putea solicita garantii adiționale comercianților din străinătate, în același timp alte ar putea majoriza tarifele sau renunța la anumite parteneriate.
Reforma aduce și costuri suplimentare pentru comerțul online. Una dintre măsurile deja aplicate este taxa europeană de procesare vamală, introdusă de la 1 noiembrie 2026. Aceasta este de doi euro pentru fiecare categorie distinctă de marfă declarată potrivit regulilor vamale, în cazul comenzilor online expediate direct consumatorilor din afara Uniunii Europene.
Taxa are scopul de a acoperi cheltuielile pe care autoritățile le suportă în procesul de verificare a documentelor, de analiză a riscurilor, de control al mărfurilor și de funcționare a sistemelor informatice. Un aspect esențial este că fondurile nu sunt rambursate în cazul în care produsul este returnat. De exemplu, un client poate achiziționa un articol din afara Uniunii Europene, doar pentru a-l returna ulterior. Chiar dacă tranzacția este anulată, taxa de procesare continuă să fie datorată de operatorul responsabil, conform prevederilor legale.
Motivul constă în faptul că autoritățile vamale au finalizat deja operațiunile pentru care a fost introdusă taxa. Pentru întreprinderile care importă ocazional bunuri din afara UE, cheltuiala poate fi diminuată. În contrast, pentru firmele ce procesează sute de mii de articole declarate, sumele devin semnificative. La 100.000 de linii de declarație vamală taxabile pe an, o taxă de doi euro generează 200.000 de euro. Această sumă trebuie considerată, indiferent de profitul obținut din vânzarea mărfurilor.
Nu trebuie să se confunda taxa de procesare cu garanția vamală. O garanție stabilită pentru a acoperi datoriile poate fi eliberată după ce obligațiile corespunzătoare sunt achitate, conform legii. În ceea ce privește taxa de procesare, plata este finală.
Noile reguli îi pot afecta indirect și pe cumpărătorii din România care comandă produse ieftine de pe platforme internaționale, precum Temu, Shein sau AliExpress. Din 1 iulie 2026, Uniunea Europeană aplică și o taxă vamală tranzitorie de trei euro pentru anumite produse din coletele cu o valoare de cel mult 150 de euro, trimise din afara UE. Taxa de trei euro și cea de procesare, de doi euro, sunt obligații diferite și pot fi cumulate.
Taxarea se stabilește în funcție de clasificării vamale a mărfurilor. Nu implică automat faptul că fiecare articol fizic dintr-un colet este evaluat separat cu aceeași sumă, indiferent de categoria sa. De exemplu, dacă un colet conține produse din mai multe categorii tarifare, cheltuielile vamale pot fi mai mari decât în cazul unui colet cu produse dintr-o singură categorie.
Cele două taxe reprezintă obligații pentru operatorii economici care se ocupă de import, și nu constituie penalități pentru consumatori. În schimb, vânzătorii pot integra aceste costuri în prețurile bunurilor sau în tarifele de transport. Ca urmare, o porțiune din comenzile provenite din afara Uniunii Europene poate ajunge la un cost mai ridicat pentru cumpărători.
Reforma încearcă să reducă diferențele dintre comercianții europeni, care suportă deja numeroase costuri vamale și obligații privind siguranța produselor, și modelul de vânzare bazat pe expedierea directă a unui număr uriaș de colete ieftine din afara UE. Autoritățile europene urmăresc și să controleze mai eficient produsele care ajung la consumatori, inclusiv pe cele care nu respectă standardele de siguranță.
Pentru companiile ce aduc pe piață articole, un alt obstacol poate fi întârzierile generate de controalele vamale. Regulile actualizate oferă autorităților posibilitatea de a bloca livrarea mărfurilor atunci când există suspiciuni privind încălcarea legislației, securitatea produselor sau amenințări pentru sănătate și mediu. În situația în care se impune examinarea tehnică, vama poate solicita sprijinul instituțiilor specializate. În anumite circumstanțe, dacă aceste instituții solicită un interval extins pentru analiză, blocarea poate dura până la 90 de zile.
Nu toate bunurile inspectate vor fi menținute în blocaj timp de trei luni. Durata maximă se referă la situațiile în care se respectă prevederile reglementării. În cazul unei companii, chiar și o întârziere mai scurtă poate genera pierderi semnificative. Produsul nu ajunge la destinatari la timp, capitalul investit rămâne blocat, iar cheltuielile de stocare pot crește. O societate care a solicitat articole pentru o anumită perioadă de vânzări se confruntă cu riscul de a le primi după ce interesul cumpărătorilor a diminuat. Pentru importatorii mari, astfel de evenimente pot fi abordate mai ușor dacă dispun de rezerve financiare adecvate. În cazul unei firme mici
Uniunea Europeană nu se limitează doar la penalități și impozite; introduce, de asemenea, reglementări mai riguroase pentru anumite servicii vamale. Companiile care doresc să realizeze anumite operațiuni transfrontaliere sau să se ocupe de introducerea în UE a mărfurilor comercializate online trebuie să posede autorizații speciale. Se referă la statutul de operator economic autorizat pentru simplificări vamale sau la noul sistem Trust and Check, destinat firmelor de încredere.
În scopul obținerii acestor certificări, companiile trebuie să demonstreze că dețin documentație exactă, proceduri interne de verificare, sisteme informatice corespunzătoare și capacitatea de a îndeplini obligațiile vamale. O firmă de dimensiuni mari, având departamente juridice și personal calificat, poate dispune deja de o parte din aceste facilități. În cazul unei întreprinderi mici de comisionariat vamal, ajustarea poate implica costuri importante. Pot fi necesare investiții în software, formarea angajaților și modificarea modului de lucru.
Noile reguli nu exclud complet companiile care nu dețin aceste certificări, însă pot restrânge gama de servicii pe care le pot oferi. Astfel, există posibilitatea ca o parte din operatorii de dimensiuni reduse să-și piardă clienții în favoarea firmelor care pot satisface mai ușor noile cerințe.
Reforma nu implică doar noi cerințe. Comisia Europeană afirmă că noul cadru va face ca procedurile vamale să devină mai simple și va diminua timpul consumat de întreprinderi în gestionarea documentelor. Printre modificările majore se numără lansarea EU Customs Data Hub, o platformă digitală europeană care va permite firmelor să transmită datele esențiale pentru operațiunile vamale.
În prezent, întreprinderile active în mai multe țări europene se confruntă cu necesitatea de a utiliza sisteme naționale distincte și, de multe ori, de a transmite aceleași date de mai multe ori. Noul sistem vizează centralizarea acestor informații într-un singur punct, permițând autorităților vamale din statele membre să opereze pe baza unor date unificate. Companiile care îndeplinesc condițiile și dețin statutul de operator de încredere vor beneficia de proceduri mai rapide și de facilități pentru eliberarea mărfurilor.
În același timp, va fi înființată Autoritatea Vamală a Uniunii Europene, cu sediul în Lille, Franța, care va începe activitatea în 2027. Aceasta va îmbunătăți coordonarea activității autorităților vamale naționale și va valorifica datele pentru detectarea transporturilor cu risc înalt. Pentru companii, avantajele vor depinde de capacitatea lor de a se adapta la noile proceduri.
Noul Cod vamal european a fost adoptat la 16 septembrie 2026 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 19 septembrie. A intrat în vigoare pe 20 septembrie, însă majoritatea prevederilor încep să se aplice de la 21 septembrie 2027. Unele schimbări au fost introduse mai devreme. Taxa vamală tranzitorie de trei euro pentru anumite colete ieftine se aplică din 1 iulie 2026, iar taxa europeană de procesare de doi euro a intrat în aplicare la 1 noiembrie 2026.
O etapă importantă este programată pentru 1 iulie 2028, când vor fi introduse noi reguli pentru comerțul electronic și va începe utilizarea platformei europene de date vamale pentru aceste operațiuni. Celelalte companii vor putea folosi voluntar noua platformă începând cu 1 martie 2031, iar de la 1 martie 2034 utilizarea acesteia va deveni obligatorie pentru operatorii vizați. Pentru firmele din România, schimbarea înseamnă că importurile nu vor mai putea fi privite doar ca operațiuni de cumpărare, transport și completare a unor documente.
În viitor, întreprinderile trebuie să fie mai conștiente de tipurile de produse pe care le introduc în piața europeană, de responsabilitățile care le revin și de persoanele cu care decid să colaboreze. Câteva vor beneficia de reglementări mai simplificate și de controale mai bine coordonate, în timp ce altele vor suporta costuri suplimentare și riscuri financiare sporite.
Pentru cei care fac frecvent achiziții din afara Uniunii Europene, cea mai evidentă consecință ar putea fi creșterea prețurilor, deoarece comercianții vor integra noile taxe în costul bunurilor și al transportului.
COMENTARII / 0