
În urma reacției la tacticile comerciale și de securitate agresive ale administrației Trump, strategia „America First” a reînviat discuția despre poziția dolarului într-o lume cu mai multe puteri dominante.
Dezbaterile privind rolul dolarului au fost alimentate de declarațiile unor oficiali importanți, precum Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, și Xi Jinping, președintele Chinei, care au pledat pentru o mai mare importanță a euro și a renminbi-ului ca monede de schimb de rezervă, potrivit El Economista.
Nu există declarații directe
În acest context, se remarcă sprijinul pentru euro și renminbi ca monede de rezervă.
Citește șiNoile reguli Airbnb intră în vigoare de săptămâna viitoare. Turiștii nu vor mai fi obligați să spele vasele sau să ducă gunoiul
- Nu sunt elemente de lista
a fost șters, acesta fiind un exemplu de NON-HTML output. Deci doar ultimul paragraf va fi afișat.
Moneda americană reprezintă pilonul central al mecanismului financiar la nivel global, iar de mai multe decenii, Statele Unite se bucură de un avantaj considerabil datorită statutului său de emitent exclusiv al monedei de rezervă la nivel internațional.
„Dolarul este moneda noastră, dar este problema voastră”
, obișnuia să declare fostul cancelar de stat Henry Kissinger.
Avantajul SUA este estimat la aproximativ 0,2 puncte procentuale din PIB.
Deși în 1999 a fost introdus euro și s-a înregistrat o creștere economică semnificativă în Europa de Est și Asia, dolarul american nu are un rival în acest context.
La sfârșitul anilor ’90, după ce criza balanței de plăți a izbucnit în Asia, consensul de la Washington a impus o strategie prin care țările asiatice să acumuleze rezerve în dolari pentru a atenua riscul de ieșiri masive de capital.
Acest mecanism a transformat dolarul în pilonul central al unui sistem denumit Bretton Woods II.
Pe baza unei înțelegeri nespuse, economiile asiatice cu o abordare mercantilistă și-au reinvestit surplusurile financiare în active exprimate în dolari. Adhesionarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului în anul 2002 a fost un catalizator pentru expansiunea economică și schimburile comerciale la nivel global, concomitent cu creșterea veniturilor excepționale pentru națiunile exportatoare de materii prime, rezultate din exporturile evaluate în dolari.
China și alte economii în dezvoltare au înregistrat excedente comerciale considerabile, care au perturbat echilibrul contului de capital al Statelor Unite. Faptul că multe monede sunt legate de dolar a limitat capacitatea de a restabili echilibrul comerțului mondial prin ajustarea ratelor de schimb. Pe măsură ce Statele Unite au atras capital străin, ritmul investițiilor a crescut atât în domeniul tehnologic, cât și în sectoare cu productivitate redusă, precum cel imobiliar. Aceste dezechilibre externe, combinate cu standardele relaxate de creditare ipotecară și o cultură a speculației și a neregulilor, au culminat cu una dintre cele mai severe crize imobiliare și financiare din epoca recentă.
Moneda americană se confruntă cu presiuni considerabile care îi afectează stabilitatea pe termen lung. Dedolarizarea a devenit un subiect foarte dezbătut, însă procesul de identificare a unei noi monede de referință nu a ajuns încă la un rezultat.
Deși Trezoreria SUA a fost în mod tradițional un susținător al unui dolar robust, afirmațiile lui Donald Trump au luat piețele financiară prin surprindere atunci când a militat pentru o scădere a valorii dolarului în cadrul Forumului de la Davos, eveniment economic anual care are loc în Elveția. Ulterior, Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, a reiterat faptul că un dolar robust este în interesul național al SUA. Într-o anumită măsură, obiectivul lui Trump este să promoveze exporturile de automobile americane, pe când poziția lui Bessent este condiționată de necesitatea de a plasa obligațiuni pe piață. Un dolar cu valoare diminuată sporește competitivitatea companiilor producătoare din SUA, însă această situație poate diminua atractivitatea investițională a activelor financiare americane.
Se discută despre o posibilă reducere a rolului dolarului în economia mondială?
Statele Unite se confruntă cu dezechilibre financiare externe considerabile. Conform datelor oferite de Biroul de Analiză Economică din SUA, valoarea totală a datoriilor externe brute se cifrează la 68 de trilioane de dolari, în timp ce activele americane deținute în străinătate se ridică la 41 de trilioane de dolari. Aceasta conduce la o poziție internațională netă a SUA, care înregistrează pasive nete de 27 de trilioane de dolari, reprezentând aproximativ 89% din PIB-ul țării. Inflation Reduction Act a impulsionat semnificativ investițiile directe, atât interne cât și externe, pe teritoriul Statelor Unite.
80 de miliarde de dolari reprezintă creșterea înregistrată de fluxurile de investiții străine directe în perioada 2021-2025, însă se pare că acestea au stagnat sub actuala administrație. Pe de altă parte, fluxurile de portofoliu ar putea suferi o reevaluare odată cu revenirea creșterii economice în Europa și Asia, datorită dimensiunii considerabile a piețelor bursiere americane.
În același timp, eforturile administrației Trump de a stimula creșterea criptomonedelor, care includ chiar și posibilitatea creării unei rezerve strategice de Bitcoin, par să contrazică interesul pentru un dolar puternic. Însă, nu este probabil ca aceste criptomonede să devină curând un mijloc de schimb semnificativ. În căutarea unui nou etalon monetar, și prețul aurului și al altor metale prețioase a atins valori record. În acest context, băncile centrale, cu excepția Băncii Centrale a Rusiei, și-au consolidat rezervele de aur.
Donald Trump a revenit la Casa Albă cu o abordare beligerantă în domeniul comerțului internațional. Ca urmare a tarifelor impuse de SUA și a promovării Agenda America First, alte națiuni au început să își fortifice legăturile economice bilaterale, materializate prin acorduri, cum ar fi cele încheiate între Canada și China, Uniunea Europeană și India, respectiv Uniunea Europeană și Mercosur.
O lume multipolară, în care Statele Unite sunt izolate pe multiple fronturi – militar, economic și tehnologic -, ar putea duce la o reducere a dependenței economiei globale de un sistem monetar dominat de dolar. În cazul în care politica „America First” conduce la un fenomen de „America Alone”, repercusiunile asupra dolarului vor fi deosebit de semnificative, determinând o reconfigurare a ordinii mondiale.
COMENTARII / 0