Investițiile străine directe din primul semestru al anului 2026, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, au scăzut semnificativ. Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, explică că această scădere se datorează în principal: distribuirea dividendelor, diminuarea profitabilității operaționale – asociată cu încetinirea economiei – și o conjunctură specifică, conform Agerpres.
Conform unui oficial din BNR, prima cauză menționată se referă la repartizarea dividendelor, iar impactul acesteia va fi cel puțin parțial corectat în a doua parte a anului.
Citește șiRomânia așteaptă verdictul S&P: riscul de junk și retrogradarea
„A doua ţine de reducerea profitabilităţii operaţ
Badea a precizat că, în urma evoluțiilor menționate anterior, partea care nu generează datorie se restrânge în prezent, iar finanțarea se îndreaptă spre instrumente ce vor produce o creștere a datoriei externe, într-un articol trimis marți către Agerpres.
Conform declarațiilor sale, modul în care se decide distribuirea și reinvestirea profitului este influențat de modul în care se percep perspectivele economice și de cât de previzibil este mediul în care activează firmele. În acest context, evoluția observată în primul semestru semnalează un avertisment ce nu poate fi trecut cu vederea.
Este necesar să se stabilească bugetul pentru anul viitor cât mai curând posibil.
„Pentru a inversa această tendinţă şi a consolida credibilitatea în faţa partenerilor internaţionali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea şi asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor”, recomandă prim-viceguvernatorul băncii centrale.
În același timp, el afirmă că fondurile europene, în special granturile, nu mai constituie exclusiv un ajutor pentru investițiile publice, ci se numără printre puținele surse relevante care facilitează finanțarea dezechilibrului extern fără a crește volumul datoriei, astfel încât maximizarea absorbției devine o prioritate.
„Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradiţională (investiţiile străine directe – ISD) s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbţie a acestora rămâne un obiectiv naţional prioritar”, arată sursa citată.
Leonardo Badea susține că, pentru România, valoarea principală constă în miza, nu în faptul că investițiile contribuie la finanțarea deficitului de cont curent. Acestea aduc tehnologie, know‑how și facilitează integrarea firmelor locale în lanțuri internaționale de valoare.
Unul dintre factorii cheie care stimulează investițiile străine constă, însă, în credința că mediul de afaceri este favorabil, atât la nivel intern, cât și la nivel internațional.
“Capitalul acumulat poate avea rol de amortizor vis a vis de unele riscuri specifice investiţiilor, însă, în perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii, ce în final determină unele externalităţi negative asupra mediului macro-financiar”, a mai precizat reprezentantul BNR.
Scădere de 80%
Conform informațiilor recente furnizate de banca centrală, capitalurile străine directe provenite de la nerezidenți au totalizat în prima jumătate a anului 2026 669 de milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2025, indicând o scădere de aproximativ 82%.
„Descompunerea pe componente a evoluţiei ISD în primul semestru al acestui an arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din cele aproximativ 3,05 miliarde de euro cu care semestrul I 2026 se situează sub perioada corespunzătoare din 2025, circa 1,2 miliarde provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde din participaţiile la capital, iar 1,1 miliarde din creditele intra-grup. Totodată, concentrarea evoluţiei în trimestrul al doilea este evidentă. În acest interval, fluxul total al investiţiilor nerezidenţilor a fost negativ, în cuantum de 521 milioane de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 şi până în prezent”, se arată în articolul citat.
Leonardo Badea a precizat, în context, că factorul cheie al evoluției investițiilor străine directe în perioada curentă reprezintă partea din profituri care este reinvestită, a înregistrat un deficit de 1,124 miliarde de euro. Această valoare se determină ca diferența dintre profitul obținut de firmele cu capital străin și dividendele plătite acționarilor. Un rezultat negativ indică faptul că dividendele distribuite în perioada raportată au fost mai mari decât profitul obținut. Această situație apare, de obicei, când se plasează un volum considerabil de dividende (provenind din profiturile anterioare) și profitabilitatea actuală scade, fapt explicabil prin încetinirea economiei, creșterea riscurilor și creșterea incertitudinii, adaugă el.
Se poate observa o recuperare parțială în a doua parte a anului.
În același timp, plata profitului din exercițiul financiar precedent se realizează, de obicei, în prima jumătate a anului, nu mai târziu decât în iunie. Astfel, o porțiune din scăderea raportată în semestrul inițial indică o aglomerație sezonieră a dividendelor, iar în a doua jumătate a anului indicatorul ar putea înregistra o revenire parțială. Aceste efecte au fost constatate și în anii precedenți. În consecință, profiturile reinvestite au fost negative în trimestrul al doilea în fiecare dintre ultimii trei ani (minus 723 milioane de euro în 2024 și minus 390 milioane în 2025), confirmând astfel concentrarea plăților
Valoarea estimată pentru anul 2026 se ridică cu aproximativ 55 la sută peste cea din 2024, indicând o scădere reală a marjelor operaționale ale firmelor cu capital străin, nu doar un efect de calendar. În prezent, cifrele privind profitul sunt provizorii, bazate pe estimări ale companiilor, iar interpretarea lor rămâne supusă posibilelor revizuiri viitoare.
Factorul menționat anterior se completează cu o contribuție mult mai mică, reprezentată de un nivel ușor negativ al participărilor la capital. În perioada specificată, acest nivel negativ poate fi justificat, printre altele, prin corelarea cu tranzacția majoră de vânzare a unui lanț important de magazine de retail,
de la o entitate nerezidentă către una rezidentă
, a declarat prim-viceguvernatorul BNR.
COMENTARII / 0