România realizează cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiunea Europei și Asiei Centrale, iar deficitul bugetar urmează să scadă cu aproape două puncte procentuale, până la 6% din PIB în 2026, pe fondul măsurilor privind veniturile și al controlului mai strict al cheltuielilor curente.
Unul dintre rezultatele raportului actualizat privind perspectivele economice regionale a fost emis marți de Banca Mondială.
Conform raportului Băncii Mondiale, investițiile publice se păstrează la un nivel înalt, reprezentând aproximativ 8% din PIB, iar fondurile europene acoperă peste 70% din cheltuielile de investiții.
Citește șiPrognoza CE: România ar putea încheia anul cu cea mai mare inflație din UE. Ce se întâmplă cu pensiile și salariile în 2027
Se preconizează o contracție a economiei cu 0,5% în 2026.
Instituția consideră că, în ciuda creșterii costurilor de împrumut ale statelor din Europa și Asia Centrală, motivată de temerile legate de sustenabilitatea fiscală, scăderea mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea semnala o percepție îmbunătățită a pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală.
Modificarea bugetului va avea un impact semnificativ asupra economiei.
În 2026, prognoza indică o scădere a PIB-ului României de 0,5%, cauzată de consolidarea fiscală și de majorarea costurilor energiei.
Se prevede o îmbunătățire a veniturilor până în 2028.
Potrivit Banca Mondială, se preconizează o revenire în anii ce urmează, alimentată de o creștere a veniturilor reale și de o scădere a inflației.
Prognoza menționată în raport indică că economia ar trebui să se extindă cu 1,7% în anul 2027 și cu 2% în 2028.
În România, se estimează că economia va înregistra o scădere de aproximativ 0,5% în acest an, datorită efectelor consolidării fiscale și a creșterii costurilor energiei.
Îmbunătățirea veniturilor reale și reducerea ritmului inflației ar putea susține relansarea creșterii la aproximativ 1,9% în perioada 2027-2028, după scăderea din 2026.
Cu toate acestea, consolidarea fiscală va continua să tempereze cererea internă, în condiţiile în care economia trece la un model de creștere bazat pe investiții
, se evidențiază în raport.
România se distinge ca singura țară a zonei în care economia se contractă.
România ar fi singura economie din Europa Centrală menționată în raport care se așteaptă să înregistreze o contracție în 2026.
În comparație, Banca Mondială prezice o creștere de 2,6% pentru Bulgaria, 2,2% pentru Croația și 3,6% pentru Polonia.
În cadrul regiunii Europei și Asiei Centrale, creșterea economică se preconizează să se reducă de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, datorită costurilor energetice mai mari, a incertitudinii crescânde și a unei expansiuni mai slabe a principalilor parteneri comerciali.
Excluzând Rusia, creșterea economică a regiunii ar urma să scadă de la 3,7% la 3%.
Avansurile României
Banca Mondială evidențiază, de asemenea, progresele României în aplicarea reformelor din sectoarele digital, fiscal și energetic.
În domeniul gazelor naturale, proiectul Neptun Deep progresează, având investiții evaluate în jurul valorii de 4 miliarde de euro, iar producția se preconizează să înceapă în anul 2027.
În prezent, dependența de sectorul auto și de evoluțiile din piața europeană reprezintă un factor de risc pentru economia românească.
Industria auto
Proporția sectorului auto în exporturile de mărfuri ale României se ridică la aproximativ 17%, ceea ce face ca economia să fie vulnerabilă la încetinirea industriei auto din Europa și la creșterea competiției din străinătate.
Banca Mondială, la nivel regional, avertizează că creșterea lentă a Uniunii Europene și concurența globală afectează exporturile și sectorul industrial, în special lanțurile de producție din industria auto.
Inteligența artificială poate constitui o sursă potențială de creștere.
Raportul Băncii Mondiale pune accent deosebit pe inteligența artificială, considerată ca o posibilă remediu pentru a compensa scăderea productivității și a presiunilor demografice.
În Europa și Asia Centrală, unul din cinci angajați are un loc de muncă semnificativ expus la AI, în special tinerii și cei cu nivel ridicat de educație.
Pe de altă parte, mai puțin de una din zece firme recurg la AI în prezent, în principal pentru activități de bază.
Pericolul – lipsa adoptării adecvate a AI
Banca Mondială afirmă că zona beneficiază de factori semnificativi pentru progresul inteligenței artificiale, inclusiv o acoperire mobilă aproape totală, costuri energetice reduse și un pool considerabil de experți tehnici.
Implementarea este însă încetinită de nivelul insuficient al competente educaționale și manageriale, de accesul restrâns la capacitate de calcul și de absența unor sisteme de date integrate și interoperabile.
„Principalul risc pentru următorul deceniu este probabil adoptarea și adaptarea insuficientă la AI în regiune, nu adoptarea excesivă”
Banca Mondială avertizează.
Instituția sfătuiește măsuri pentru a mări disponibilitatea de putere de calcul la costuri reduse, pentru a îmbunătăți abilitățile și pentru a atrage sume mai mari de fonduri private, astfel încât tehnologia să poată stimula creșterea productivității și să genereze produse, servicii și sectoare economice noi.
COMENTARII / 0