Băncile centrale, forțate să reevaluateze inflația și dobânzile de inteligența artificială

Tehnologia inteligenței artificiale (AI) a devenit o componentă esențială în procesul decizional al băncilor centrale, transformând modul în care acestea evaluează inflația și nivelul dobânzilor. Banca Centrală Europeană (BCE) și Federația Federală sunt printre instituțiile care explorează rapid impactul AI asupra economiei.

Anterior, AI era considerată o problemă pe termen lung, similar cu schimbările climatice sau demografia, fără efecte imediate asupra politicii monetare. Însă, această perspectivă s-a schimbat, iar decidenții politici încep să o considere o transformare structurală majoră, comparabilă cu electrificarea sau apariția internetului.

În prezent, focusul nu mai este pe a stabili dacă AI are impact, ci mai degrabă pe viteza și direcția efectelor sale: dacă va contribui la creșterea inflației sau, dimpotrivă, la reducerea acesteia. Banca Centrală Europeană a luat deja măsuri concrete, folosind un model de machine learning care analizează aproximativ 60 de indicatori economici din 2022.

Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?

Modelul BCE este actualizat de mai multe ori pe trimestru și a demonstrat rezultate relevante, inclusiv anticiparea riscurilor de creștere a inflației de bază în 2025. Pe de altă parte, Deutsche Bundesbank utilizează aplicații AI pentru analiză economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro.

Președintele Deutsche Bundesbank, Joachim Nagel, a subliniat că tehnologia trebuie să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să îl înlocuiască. În SUA, Federația Federală abordează AI mai degrabă la nivel conceptual, dar dezbaterea devine tot mai intensă.

Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât tehnologii precum internetul sau smartphone-urile. O creștere susținută a productivității ar permite majorarea veniturilor fără presiuni inflaționiste, potrivit lui Christopher Waller.

În același timp, vicepreședintele Philip Jefferson avertizează asupra efectului dublu al AI: poate reduce costurile de producție, dar în același timp poate crește cererea pentru resurse precum energie, terenuri și infrastructură digitală.

• Una dintre marile incertitudini este modul în care AI va influența inflația pe termen scurt versus termen lung.
• Investițiile masive în centre de date și infrastructură ar putea genera presiuni inflaționiste inițiale, dar pe termen lung, automatizarea și eficiența crescută ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor.

Kevin Warsh compară momentul actual cu anii ’90, când politicile monetare mai relaxate au fost susținute de un val de productivitate. El avertizează că AI este încă o forță insuficient înțeleasă și că modelele economice actuale ar putea deveni depășite.

„AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului”,

a spus Kevin Warsh. În fața acestei incertitudini, băncile centrale sunt nevoite să își adapteze instrumentele și modelele de analiză. AI nu mai este doar un subiect de cercetare, ci o variabilă care poate influența direct deciziile privind dobânzile și stabilitatea economică.