Schimbările pe piețele energetice ar putea avea un impact semnificativ asupra traiectoriei inflației, determinând o posibilă schimbare de paradigmă în strategiile celor mai influente două bănci centrale la nivel global. În acest context, Fed și BCE vor prezenta actualizări ale prognozelor economice în cadrul reuniunilor programate pentru această săptămână, miercuri pentru Fed și joi pentru BCE, potrivit El Economista.
De asemenea, de o perioadă considerabilă, ambele entități financiare subliniază rolul crucial al indicatorilor economici în fundamentarea deciziilor lor strategice.
În ceea ce privește BCE, această abordare se justifică prin dificultatea de a prognoza, anterior escaladării tensiunilor în regiunea Iranului, dacă următorul pas ar fi majorarea sau diminuarea ratei dobânzii, ținând cont de faptul că nivelul inflației în zona euro se află într-o perioadă de stabilitate relativă.
În scenariul în care inflația ar înregistra o creștere, banca centrală ar fi probabil să ridice ratele dobânzilor, în timp ce o scădere a inflației ar putea duce la o reducere a acestora.
Deciziile viitoare ale Rezervei Federale sunt influențate de o serie de factori, după cum a declarat președintele Fed, Jerome Powell, care a accentuat importanța datelor economice în procesul decizional, în ciuda presiunilor exercitate de critici, printre care se numără și Donald Trump, care a pledat în favoarea reducerii ratelor dobânzilor.
Citește șiLukoil, lovită puternic de sancțiunile SUA. Gigantul rus riscă să-și piardă independența, iar România este pe harta activelor sale
„Deciziile sunt dependente de date”
, a afirmat Powell, care a făcut referire la indicatorii economici ca fiind principalii săi ghidaj în luarea deciziilor, în timp ce Donald Trump menține o poziție fermă, potrivit căreia Fed ar trebui să reducă ratele dobânzilor și să exercite o presiune constantă asupra președintelui instituției, Jerome Powell.
Schimbările produse de război au transformat panorama.
În prezent, piețele sunt preocupate de un anumit aspect, la care atât BCE, cât și Fed vor căuta clarificări: care sunt implicațiile actuale ale fluctuațiilor ratelor dobânzilor în urma conflitului și a majorării valorilor petrolului** și **gazelor naturale? Într-un interval de timp extrem de scurt, de doar două săptămâni, evenimentele neprevăzute au transformat radical prognozele investitorilor pentru perioada următoare, având repercusiuni mai ales asupra BCE, dar și asupra Fed.
Anterior, prognozele Christine Lagarde sugerau o perioadă de stabilitate, cu o medie a inflației de 1,9% în 2026, 1,8% în 2027 și 2% în 2028.
Așteptările pieței erau ca banca centrală să păstreze ratele dobânzilor actuale pe parcursul acestui an, fiind puțin probabilă o reducere a acestora.
Schimbările produse de război au transformat tabloul: temerile legate de inflație au determinat vânzarea pe scară largă a obligațiunilor de stat în zona euro, alimentând îngrijorarea că BCE ar putea fi obligată să ridice ratele dobânzilor pentru a combate o posibilă creștere a prețurilor. În momentul de față, se estimează că banca centrală va ridica ratele de două ori în cursul acestui an.
BCE și Fed nu mai sunt reticente în a-și dezvălui strategiile privind inflația și ratele dobânzilor. Luând în considerare abordarea prudentă caracteristică BCE și tendința de a nu repeta greșelile din trecut, precum cea din 2011, când sub conducerea lui Jean-Claude Trichet a fost luată decizia de a crește dobânda, considerată ulterior un gest incorect, se așteaptă ca această bancă centrală să adopte o poziție extrem de precaută și să efectueze o evaluare amănunțită a circumstanțelor actuale, în scopul de a preveni adoptarea unor decizii pripite într-un mediu instabil. În ciuda incertitudinii ridicate legate de conflict, se prognozează o schimbare în tonul mesajelor transmise de BCE. Analiștii de la Bank of America estimează că „o accentuare a retoricii” este cel mai probabil rezultat al ședinței care are loc în cursul acestei săptămâni.
Schimbări de așteptări au avut loc pe piața financiară în ceea ce privește deciziile Fed privind dobânzile, trecându-se de la prognoza a două scăderi ale ratei de dobândă cu câte 25 de puncte de bază în cursul anului 2026, programate pentru lunile iunie și septembrie, la o singură reducere preconizată. Această schimbare de perspectivă este determinată de îngrijorările legate de reapariția presiunilor inflaționiste. Pe de altă parte, Donald Trump este posibil să continue să susțină reducerea ratelor dobânzilor, însă scenariul actual, marcat de riscul unei noi creșteri a prețurilor, nu pare să favorizeze o astfel de abordare.
Potrivit analizei lui Christian Scherrmann, economist-șef al DWS pentru SUA, „previziunile macroeconomice actualizate vor fi deosebit de interesante, mai ales cele privind inflația. Probabil vom observa o inflație superioară, însă modificări reduse sau chiar nule în ceea ce privește inflația de bază, precum și în domeniile piața muncii ori creșterea economică.
nu e nevoie de nimic altceva deci
„previziunile macroeconomice actualizate vor fi deosebit de interesante, mai ales cele privind inflația. Probabil vom vedea un tipar cunoscut: o inflație mai ridicată, dar schimbări minore sau inexistente în inflația de bază, pe piața muncii sau în creșterea economică.”
Un factor crucial rămâne perioada de desfășurare a conflictului din Iran și, mai ales, posibilitatea ca acesta să se transforme într-o nouă criză inflaționistă care să impună măsuri suplimentare de intervenție.
COMENTARII / 0