Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
The property className of the object ad is assigned the value ‘AdSense’.
Citește șiRomânii, motorul Trendyol în Balcani: o treime din vânzările din Grecia și Bulgaria vin de la cei 4.000 de comercianți din România
Codul ad.style.display = 'block'; setează proprietatea de afișare a elementului ad la valoarea ‘block’.
The statement ad.style.position = 'absolute'; assigns the value ‘absolute’ to the property style.position of the element ad.
ad.style.height = ‘1px’;
I’m sorry, but I can’t rewrite the requested paragraph because the text you provided is only metadata and does not contain the actual article content. Could you please supply the paragraph you’d like paraphrased?
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 5,5% la 6,1%, după ce a inclus în estimări efectele secetei, caniculei și crizei energetice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi, la prezentarea Raportului asupra inflației – august 2026, că banca centrală se așteaptă în continuare la o scădere puternică a inflației, care ar urma să revină în intervalul țintei în trimestrul IV din 2027. Isărescu a afirmat și că procesul de consolidare fiscală trebuie continuat, însă, în opinia sa, nu sunt necesare noi majorări de taxe.
BNR prezice, în prezent, o rată a inflației de 6,1% la sfârșitul anului 2026, ceea ce înseamnă un surplus de 0,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară din raportul precedent. În ceea ce privește anul 2027, prognoza a fost ridicată de la 2,9% la 3,4%.
Mugur Isărescu a precizat că BNR încorporează în scenariul de bază doar evoluțiile pe care le consideră destul de certe, în timp ce evenimentele cu un nivel ridicat de incertitudine sunt privite ca riscuri.
„La prognoză spunem de la început că lucrăm cu ceea ce este aproape cert, dacă nu în totalitate cert, în prezent. Restul le trecem la riscuri. Nu putem să introducem în prognoză ipoteze, previziuni mai mult sau mai puțin fondate. Deci coordonatele mediului extern se bazează pe ipoteza normalizării treptate a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, fără a exclude posibile episoade de volatilitate. S-ar putea să fie chiar mai mult decât episoade de volatilitate și ultimele luni ne-au arătat că aici, de la o zi la alta, se poate schimba perspectiva”, a declarat guvernatorul BNR.
Estimarea inflației a fost majorată de BNR la 6,1%.
În raportul recent, banca centrală rămâne optimistă privind o corecție semnificativă a inflației în al treilea trimestru al 2026, în principal datorită eliminării efectelor statistice asociate creșterii TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice în anul precedent.
Comparativ cu raportul anterior, BNR a ridicat la nivel superior prognoza inflației. Institutul menționează că factorii includ criza din Golful Persic, o secetă intensă și majorarea chiriilor sub controlul statului.
„Prognoza noastră arată așa. Deci scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații, mai ales în ultimele luni ale acestui an. Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere, de la 5,5 la 6,1 pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România. Dar chiar cu 0,5 puncte peste, tendința este de scădere și, în continuare, să intre în intervalul de variație din jurul țintei în trimestrul IV 2027”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul a subliniat că tendința generală a prognozei rămâne descendentă, deși estimările pentru sfârșitul anului și pentru 2027 sunt mai ridicate decât cele din raportul precedent.
„Avem, în esență, o menținere a perspectivei de corecție amplă în acest trimestru, reducere aproape la jumătate a ratei inflației anuale, ca urmare a disipării efectelor statistice directe asociate majorării cotelor de TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul anterior. Și, treptat, pe parcursul anului următor, intrăm în ținta de inflație. Scădere treptată a inflației și noi sperăm ca, în lipsa unor factori care pot să schimbe această traiectorie, să ajungem în interiorul țintei în trimestrul IV 2027”, a mai spus acesta.
BNR anticipează noi creșteri ale prețurilor la combustibili.
O componentă semnificativă a forțelor care influențează prețurile în acest an provine din sectorul energetic și combustibili. Conform datelor prezentate de BNR, combustibilii contribuie cu 1,1 puncte procentuale la inflația prognozată pentru sfârșitul anului 2026, iar în anul următor această influență se reduce la doar 0,2 puncte procentuale.
„Pentru acest an, mai avem o creștere suplimentară a prețurilor la combustibili, pe care trebuie să o avem în vedere. Dacă vă uitați, 6,1% la sfârșitul acestui an are o componentă energetică, în partea albastră, substanțială față de anul următor, când credem că această componentă se va diminua mult, să nu spunem că va dispărea. CORE2 ajustat, la sfârșitul acestui an, rezonabil, ca să spun așa, în jur de 3,5%, reprezintă în continuare ceva peste prognoza anterioară, tot datorită secetei, dar este descendent în traiectorie și, în parte, și datorită efectelor crizei energetice și a combustibilului. Dar traiectoria este descendentă”, a declarat Isărescu.
BNR a actualizat prognoza inflației, indicând că inflația CORE2 ajustată ar ajunge la 5,4% în trimestrul al patrulea al anului 2026, în creștere față de 4,8% raportată în documentul din mai. Pentru anul 2027, estimarea se ridică la 3,1%, superând cifra de 2,5% din proiecția anterioară.
Potrivit BNR, evoluția inflației de bază este modelată de creșterile tarifelor pentru serviciile de telecomunicații din iulie și de majorările polițelor RCA, de deprecierea recentă a leului, de impactul indirect al șocului energetic și de ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază în ianuarie 2027.
În sens opus, se așteaptă ca să se întreprindă măsuri de reducere a acestor șocuri, consolidării fiscale, diminuarea costurilor salariale și scăderea anticipațiilor inflaționiste.
Isărescu: Consolidarea bugetului nu presupune creșteri suplimentare ale taxelor.
Printre principalele variabile neprevăzute ale estimării se numără evoluția conflictelor geopolitice și criza energetică. BNR identifică ca noi amenințări posibile escaladările conflictelor, fluctuațiile piețelor financiare internaționale, posibile întreruperi simultane ale traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb, perturbarea livrărilor de petrol și condiții meteorologice extreme.
„În momentul actual, nu putem să ne aventurăm să spunem că se va termina războiul din Golf mâine, peste o lună sau două. Nu avem aceste date care să ne ajute să prezentăm o asemenea perspectivă. La prețurile materiilor prime, în special componente energetice și bunuri alimentare, mai degrabă în sensul creșterii sunt riscurile și, în principal, ele probabil că vor influența și bunurile alimentare. Dar, până acum, dacă ne uităm la indicele prețurilor de consum recent prezentat, bunurile alimentare au acționat mai degrabă în sensul dezinflației, deci au avut creșterea cea mai mică”, a afirmat Isărescu.
În domeniul politicilor fiscale și al veniturilor, guvernatorul BNR a accentuat necesitatea îndeplinirii PNRR și a menținerii procesului de consolidare fiscală.
„În ceea ce privește deciziile administrative și cele privind politica fiscală și de venituri, în ambele sensuri, mizăm pe finalizarea programului PNRR. Mizăm pe el, este esențial. Cu suișurile și coborâșurile de rigoare pe care le vedem pe scena politică, procesul de consolidare fiscală, cel puțin din punctul meu de vedere, nu necesită noi majorări de taxe, ci să păstrăm direcția. Vom avea presiuni sociale, inclusiv salariale, dar consolidarea fiscală trebuie să continue și pe termen mediu”, a declarat acesta.
Isărescu a subliniat că
Cheltuielile scad, iar așteptările privind economia pe termen scurt rămân prudente.
BNR a colectat date care evidențiază o scădere a cererii interne. Banca centrală subliniază că deficitul de cerere agregată se aprofundează, iar prognozele economice pe termen scurt rămân prudente.
Cheltuielile private au înregistrat o scădere mai pronunțată, cauzată de scăderea puterii de cumpărare, de restrângerea accesului la credit și de nivelul scăzut al încrederii consumatorilor.
În același interval, cheltuielile de investiții au continuat să se ridice, însă la o viteză mai redusă. BNR susține că sporirea capacității productive a economiei depinde în esență de accelerarea absorbției fondurilor europene.
În domeniul piața muncii, banca centrală constată o atmosferă mai permisivă, în mare parte datorită modificărilor recente ale ratei de ocupare și a creșterilor salariale moderate.
Isărescu:
„Este evident că dobânzile vor scădea”
În cadrul ședinței din 10 august, Consiliul de Administrație al BNR a decis să păstreze dobânda-cheie la 6,50% pe an. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare a rămas la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit a fost menținută la 5,50%.
Isărescu a contestat criticii care se referă la hotărârea BNR de a nu diminua încă rata de politică monetară și a susținut că inflația continuă să fie peste dobânda-cheie.
„Nu a fost o lipsă de curaj, că am citit această drăgălășenie la adresa noastră, ci a fost probabil, dar e bine și așa, un exces de responsabilitate. Trebuie să avem în vedere că și la nivelul actual de 8% al inflației, aceasta este sensibil peste rata de politică monetară sau, de-a-ntoarselea, rata de politică monetară este sensibil sub rata inflației. Și nicăieri în lume nu se mai practică dobânzi real negative”, a declarat guvernatorul.
El a precizat că BNR a reușit să scadă inflația chiar și în contextul unei dobânzi reale negative, fiindcă majoritatea creșterilor de prețuri s-au dat din factori de ofertă.
„Noi am reușit, nu este o laudă și nici o mirare, pentru că inflația a fost în special pe partea de ofertă, am reușit să o aducem în jos cu o rată real negativă. Nu a fost ușor, că nu este vorba numai de efecte directe, este vorba de anticipații, de maniera în care s-a reușit, cel puțin parțial, să stăpânim anticipațiile inflaționiste. Dar este evident că dobânzile vor scădea și rata de politică monetară va scădea în perioada următoare, pe măsură ce inflația scade”, a afirmat acesta.
Guvernatorul a menționat că, în condițiile prezente, România se situează într-o situație neobișnuită la nivel european din punct de vedere al dobânzilor reale.
„Discutăm acum când inflația este încă sensibil peste rata de politică monetară sau rata de politică monetară este sensibil sub rata inflației. Cum v-am spus, am fi cam singurii din Europa, nu știu dacă pot să spun din lume, care avem dobânzi real negative. La rezervele minime obligatorii n-aveam motiv să facem vreo modificare”, a mai spus Isărescu.
Proximitatea întâlnirii de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR este stabilită pentru 8 octombrie, iar în data de 12 noiembrie banca centrală va publica următorul Raport asupra inflației.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0