Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României, a exprimat joi o opinie importantă, potrivit căreia reducerea deficitului sub pragul de 3% poate fi realizată prin abordări precum limitarea evaziunii fiscale şi reducerea optimizării fiscale, în loc de majorarea impozitelor, o măsură care ridică probleme sociale şi politice considerabile.
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale şi a optimizării fiscale şi nu creşterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social şi politic
Această declaraţie a fost raportată de Agerpres.
Citește șiRezervele internaționale ale României, în valută și aur, au scăzut cu peste 5 miliarde de euro în septembrie
În cadrul Conferinţei Anuale AAFBR 2026, s-a discutat despre percepţia publică asupra impozitelor în România. Deși nivelul impozitelor în România, cu excepţia celor pe muncă, este mai mic decât în Europa şi în ţările central şi est-europene, populaţia pare să aibă o lipsă de apetenţă faţă de acestea. Potrivit datelor,
80% dintre români consideră că impozitele sunt prea mari
, chiar dacă, în realitate, nu este aşa. Probabil că această percepţie se datorează impozitelor pe muncă şi impactului acestora asupra celor mai slab plătiţi în economie. Însă, impozitele pe proprietăţi, capital, profit şi altele nu sunt mari în context european. Prin urmare, propunerea de creştere a impozitelor în România în acest moment este considerată nerealistă din punct de vedere social şi politic.
Reducerea deficitului din România poate fi realizată, în opinia sa, prin intermediul combaterii evaziunii fiscale și a optimizării fiscale.
Un oficial al BNR a subliniat că reducerea deficitului sub 3% presupune combaterea evaziunii fiscale și a optimizării fiscale, două aspecte care sunt strâns legate. Evaziunea fiscală implică încălcarea legii, în timp ce optimizarea fiscală înseamnă neplata taxelor în cadrul legal.
„Legile fiscale – Codul fiscal, Codul de procedură fiscală – dau nșpe mii de posibilități de a nu-ți plăti taxele”
, a declarat acesta.
Oficialul a adăugat că, cu ajutorul unui contabil și a unui fiscalist specializat, este posibil să nu se plătească taxe pentru o perioadă lungă de timp.
Acesta a mai menționat că 3% din PIB reprezintă valoarea necolectării de TVA, în timp ce 1% din PIB reprezintă necolectarea din impozitul pe profit.
Acestea două ar putea fi suficiente pentru a atinge obiectivul de reducere a deficitului, dacă ar exista voință politică.
Se înregistrează o înlocuire a anumitor cheltuieli cu altele noi.
Într-un cadru similar, Valentin Lazea a accentuat faptul că sugestia de a diminua deficitul prin reducerea cheltuielilor totale este o idee eronată.
„o prostie”
, a afirmat el, deoarece, deși anumite cheltuieli pot fi înlăturate, altele apar inevitabil, precum cheltuielile actuale pentru apărarea țării.
Este nevoie de o abordare concentrată asupra combaterii evaziunii fiscale și optimizării sistemului fiscal, deoarece reducerea cheltuielilor publice este considerată o utopie de către acesta.
Nu se exclude posibilitatea reducerii anumitor cheltuieli, cum ar fi cele legate de administrația locală, dar acestea sunt înlocuite inevitabil de alte cheltuieli, precum cele pentru apărare, tehnologie, inovație și cercetare-dezvoltare.
Prin urmare, totalul cheltuielilor publice rămâne inevitabil constant, unele cheltuieli fiind înlocuite de altele.
Evenimentul de referință pentru sectorul financiar-bancar și cel economic din România a avut loc joi, sub forma Conferinței Anuale a AAFBR 2026.
În cadrul celei de-a XVIII-a ediții a evenimentului găzduit de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), s-a discutat despre „Reconfigurarea modelului de creştere economică al României în context european şi global”.
COMENTARII / 0