În urma unor deficite duble semnificative, unul bugetar și celălalt comercial, BNR a avertizat, într-un comunicat oficial emis miercuri, 22 aprilie, că pericolele pentru stabilitatea cursului de schimb al leului persistă. Această evaluare a fost făcută publică odată cu minuta ședinței din 7 aprilie, în cadrul căreia BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%.
În anul 2025, România a înregistrat cel mai ridicat deficit bugetar la nivelul Uniunii Europene, 7,9% din PIB, după cum arată statisticile oferite de Eurostat, ceea ce îi consolidează statutul de record negativ. Acest rezultat are loc în timp ce majoritatea țărilor membre UE au reușit să mențină sub control dezechilibrele financiare; în acest sens, deficitul guvernamental în zona euro a fost de 2,9% și 3,1% în UE, raportat la PIB.
În continuare, presiuni considerabile se exercită asupra nivelului prețurilor și a inflației fundamentale.
Citește șiCantitatea de energie tranzacționată pe PZU a atins un nou record. Cristina Șetran, șefa OPCOM: Lichiditatea pieței contribuie la formarea transparentă a prețului
Pe parcursul reuniunii, participanții au examinat indicatorii macroeconomici și au remarcat că 9,31% a fost rata anuală a inflației la începutul lui 2026, după o scădere graduală, valoare care reprezintă o descreștere față de 9,69% din luna decembrie a anului 2025. Această tendință a fost determinată în principal de diminuarea costurilor pentru energie electrică și gaze naturale, efect parțial compensat însă de majorări în sectoarele precum alimente, combustibili și produse din tutun.
În luna februarie 2026, indicele de inflație de bază CORE2 ajustat a cunoscut o scădere modestă, ajungând la 8,3%, în comparație cu 8,5% înregistrat în decembrie 2025. Potrivit analizei Consiliului, această tendință descendentă poate fi atribuită în mare parte reducerii costurilor anumitor produse agroalimentare, efectelor de bază și temperării ritmului de creștere a prețurilor la bunurile importate.
În context economic, BNR a observat că produsul intern brut al României a înregistrat o scădere de 1,9% în ultimul trimestru al anului 2025, comparativ cu perioada similară precedentă, după o ușoară scădere de 0,1% în trimestrul anterior. Creșterea economică anuală a încetinit semnificativ, ajungând la 0,2%, ca urmare a diminuării cheltuielilor populației și a unor variații nefaste ale stocurilor, în timp ce investițiile au înregistrat în continuare o tendință de creștere.
În ceea ce privește comerțul exterior, exporturile au înregistrat o creștere mai rapidă comparativ cu importurile, fapt care a dus la o scădere a deficitului comercial și la o îmbunătățire modestă a deficitului de cont curent în perioada respectivă.
Observațiile Consiliului au arătat o relaxare pe piața muncii, caracterizată printr-o descreștere a numărului de angajați și o diminuare moderată a ratei șomajului. Însă, Consiliul a semnalat și o reducere a planurilor de angajare pentru viitor. Paralel, costurile cu forța de muncă și majorările salariilor nominale au înregistrat o încetinire.
În cadrul acestor discuții, s-a observat suplimentar că evoluția anuală a creditelor oferite sectorului privat a oprit scăderea înregistrată în a doua jumătate a anului anterior, 6,8% fiind creșterea raportată în februarie 2026, după o valoare de 6,2% în decembrie 2025, și 9,7% în mai 2025.
Din punct de vedere financiar, dobânzile practicate pe piața interbancară și veniturile generate de titlurile de stat au cunoscut variații semnificative, ca urmare a instabilității la nivel global și a problemelor de securitate din regiuni tensionate, printre care și conflictul care are loc în Orientul Mijlociu. Ulterior unei creșteri moderate, raportul de schimb leu/euro s-a stabilizat.
Potrivit evaluării Consiliului, leul este încă expus unor riscuri considerabile legate de cursul său de schimb. Factori precum volatilitatea crescută pe piețele financiare globale și aversiunea accentuată față de risc la nivel internațional, alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu, alături de deficitele gemene care rămân semnificative, au fost semnalate ca posibile cauze. În acest context, s-a reafirmat necesitatea unei abordări coerente și consecvente în ceea ce privește politicile fiscal-bugetare deja stabilite și a celor care urmează să fie aprobate. Scopul este continuarea procesului de corecție a bugetului în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană (CE), ceea ce ar putea duce la o diminuare treptată a deficitului de cont curent și ar avea efecte pozitive asupra primei de risc suveran și, implicit, asupra cheltuielilor necesare pentru finanțarea economiei.
Pe termen foarte scurt, anumite presiuni ușor reducătoare ale inflației vor fi resimțite datorită unor factori fundamentali, potrivit concluziilor Consiliului. Trimestrul IV 2025 a înregistrat un deficit de cerere agregată mai mare decât se aștepta, iar această situație se prevede că se va accentua în prima parte a anului în curs. În plus, efectele gap-ului negativ al PIB și scăderea costurilor cu salariile în sectorul privat se vor manifesta după anumite decalaje de timp. Mai mult, recenta creștere inflaționistă și nivelurile ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt vor spori probabil persistența componentei de bază a inflației.
Într-o perioadă marcată de incertitudini, BNR a avertizat cu privire la pericolele generate de presiunile inflaționiste, dezechilibrele financiare ale statului și condițiile economice internaționale, evidențiind necesitatea stringentă a unei politici fiscale mai stricte și a valorificării eficiente a fondurilor europene, mai ales cele aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în vederea stabilizării și impulsionării economiei naționale.
Decizia de a lua anumite măsuri a fost luată în unanimitate de către Consiliu în cadrul unei reuniuni, având loc înainte de criza politică actuală.
Următoarele decizii au fost luate:
Pe termen mediu, BNR are drept obiectiv consolidarea stabilității financiare și menținerea stabilității prețurilor, prin monitorizarea riguroasă a tuturor factorilor economici și financiari, atât la nivel intern, cât și internațional.
În dimineața zilei de joi, toți reprezentanții ministeriali din cadrul PSD urmează să își depună actele de demisie, anterior desfășurării ședinței de Guvern. PSD va pierde, de asemenea, sprijinul secretarului general al Guvernului, Radu Oprea**, care va proceda la depunerea demisiei sale. Această hotărâre a fost luată în urma discuțiilor purtate miercuri de către membrii Biroului Permanent Național al partidului, potrivit unor surse din interiorul formațiunii, citate de Agerpres.
În acest fel, atribuțiile fiecărui ministru din PSD vor fi preluate de către un secretar de stat din cadrul ministerului respectiv, care a fost desemnat în funcție de un partid diferit de PSD.
În urma convorbirilor avute miercuri cu Nicușor Dan, primul-ministru Ilie Bolojan, care conduce și PNL, a făcut deja publică intenția sa de a continua să îndeplinească atribuțiile de premier, asumându-și în continuare acest rol.
COMENTARII / 0