var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id este setat la AdSense.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiCris-Tim cumpără cel mai mare producător de sandvișuri din România și competitorul principal din piața de ready-meals
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
În cod, proprietatea top a obiectului ad este setată la ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3915921″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/bnr-si-a-revizuit-in-crestere-prognoza-de-inflatie-61-la-final-de-2026-si-34-la-sfarsitul-lui-2027-3915921″,”fullCatPath”:”/stiri/economie”}
Banca Națională a României (BNR) a ridicat estimarea inflației pentru finalul anului curent la 6,1%, comparativ cu 5,5% menționat anterior, conform documentului de la ședința de politică monetară a Consiliului de Administrație. Se preconizează că inflația va reveni în zona țintă abia la sfârșitul lui 2027, cu două trimestre mai târziu decât era prevăzut în estimarea anterioară.
Consiliul a observat că inflația va ceda considerabil în trimestrul al treilea din 2026, odată cu diminuarea efectelor directe cauzate de ridicarea plafonului la energia electrică și de creșterea cotelor de TVA și a accizelor.
„Rata anuală a inflației va fluctua ușor în trimestrul IV 2026 și își va relua apoi descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza din mai 2026, reintrând în intervalul țintei la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția precedentă. Astfel, potrivit noilor previziuni, rata anuală a inflației se va situa la 6,1 la sută în decembrie 2026, față de nivelul de 5,5 la sută prognozat anterior, și se va reduce la 3,4 la sută în decembrie 2027 și la 2,8 la sută în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9 la sută, respectiv 2,7 la sută anticipate în mai 2026 pentru finele anului 2027 și pentru luna martie 2028”, arată minuta BNR.
Rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,42%, de la 10,85% în mai, dar a rămas peste nivelul de 9,87% înregistrat la sfârșitul primului trimestru. BNR pune evoluția pe seama scumpirilor energiei, combustibililor și prețurilor administrate, precum și a majorării chiriilor pentru locuințele de stat.
Principalele amenințări continuă să cuprindă energia, alimentele și seceta. googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Potrivit minutei, factorii din partea ofertei ar urma să aibă un efect puternic dezinflaționist în trimestrul al treilea, inclusiv ca urmare a ieftinirii legumelor și fructelor. Situația s-ar putea însă deteriora în lunile următoare.
„S-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne dominată de cele în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, având ca surse majore evoluția prețurilor energiei electrice și alimentelor, în condițiile secetei severe din acest an, precum și traiectoria cotației țițeiului și altor materii prime, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicații și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale”, a precizat BNR.
În lunile viitoare, forțele de presiune ar putea fi alimentate și de creșterea tarifelor pentru servicii de telecomunicații și RCA, precum și de variațiile prețului gazelor naturale. În continuare, efectele de bază legate de scumpirile din acest an ar urma să reînnoiască contribuția la încetinirea inflației.
BNR prevede că slăbirea cererii în economie va începe să genereze presiuni dezinflaționiste tot mai puternice, în același timp.
„Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali se vor resimți însă tot mai intens în perspectivă ceva mai îndepărtată, au susținut membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească până în trimestrul III 2026, coborând astfel la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice globale – și să se restrângă treptat ulterior”, menționează documentul.
Unii membri ai Consiliului au observat că se preconizează o scădere mai intensă a consumului privat în 2026 decât s-a estimat anterior, iar contribuția investițiilor ar dobândi o importanță mai mare.
Inflația de bază este prognozată la 5,4% în momentul final al anului.
BNR a precizat că inflația de bază va continua să resimtă, pe termen scurt, efectele secundare ale creșterii prețurilor la combustibili și gaze naturale pentru consumatorii non-casnici.
„Dinamica anuală a inflației de bază va continua însă să fie afectată pe termen scurt de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și va resimți influențele venite din majorarea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA, precum și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, se arată în minută.
Prețurile importurilor ar urma, de asemenea, să continue să crească până spre mijlocul anului viitor, iar evoluția cursului de schimb leu/euro poate genera presiuni inflaționiste suplimentare.
În sens opus, efectele de bază asociate majorării TVA și accizelor din august 2025 ar urma să contribuie la încetinirea inflației în trimestrul al treilea din acest an, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt sunt așteptate să scadă semnificativ.
În versiunea actualizată, BNR estimează că rata anuală a inflației CORE2 ajustată va fi de 5,4% în decembrie 2026 și de 2,3% în iunie 2028. În proiecția anterioară, banca centrală preconiza 4,8% la sfârșitul acestui an și 2,2% în martie 2028.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0