Banca Națională a României prognoatează că indicele anual al inflației va înregistra o ușoară descreștere în cursul lunii iunie, pentru ca ulterior să se accelereze în perioada trimestrului al III-lea din 2026, moment în care se vor resimți efectele diminuării impactului generat de eliminarea limitelor de preț pentru energie electrică și de majorarea TVA și a accizelor.
Conform evaluărilor curente, reducerea ratei anuale a inflației în 2026 se va accelera în trimestrul al treilea, după cum era de așteptat anterior. Această scădere va fi determinată în principal de dispariția treptată a impactului direct al eliminării plafonului la prețul energiei electrice și al majorării cotelor de TVA și a accizelor. În plus, BNR anticipează că presiunile dezinflaționiste se vor accentua în timp, datorită în special cererii agregate, ca urmare a corecției bugetare demarate în 2025 și continuate în anul curent. Aceste evoluții sunt de natură să influențeze pozitiv atât anticipațiile inflaționiste, cât și ajustarea deficitului de cont curent.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate, într-o perspectivă mai îndepărtată, din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate în acest an, cu implicații favorabile atât asupra anticipațiilor inflaționiste, cât și asupra ajustării în continuare a deficitului de cont curent”,
Citește șiVideo Cum este percepută România de investitorii americani. Corupția și schimbările bruște în legislație, principalele probleme
a transmis BNR.
Urmărind tendința inflaționistă, în primele două luni ale celui de-al doilea trimestru din 2026, indicele inflației anuale a înregistrat o creștere continuă, atingând 10,85% în luna mai, după ce în luna martie se situa la 9,87%.
Potrivit prognozei pe termen lung, presiunile dezinflaționiste urmează să se intensifice, în special din cauza factorilor fundamentali legați de cererea agregată, ca efect al ajustării bugetare demarate în 2025 și care se va continua și în anul curent.
În urma acestei evoluții, atât reducerea anticipațiilor inflaționiste, cât și continuarea procesului de ajustare a deficitului de cont curent sunt considerate a fi consecințe directe.
Consolidarea viitoare a finanțelor publice rămîne învăluită în incertitudini majore, legate de măsurile ce ar putea fi implementate în contextul politic actual, cu scopul de a continua consolidarea bugetară după acest an, așa cum s-a stipulat în Planul bugetar-structural pe termen mediu, agreat de Comisia Europeană și în conformitate cu procedura de deficit excesiv.
Pe termen mediu, perspectivele privind activitatea economică și inflația sunt condiționate de conflictul din Orientul Mijlociu și de impactul șocului energetic global, care generează riscuri semnificative.
Nu sunt declarații directe
În acest context, factorii externi precum evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și repercusiunile șocului energetic global vor continua să aibă un efect asupra inflației și activității economice în perioada următoare.
Potrivit BNR, conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global sunt surse de incertitudine și risc major pentru activitatea economică și implicit pentru evoluția inflației pe termen mediu.
„Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european și mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare”
Aceste elemente afectează puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, precum și activitatea și profiturile firmelor.
De asemenea, au loc repercusiuni asupra dinamicii economiilor și inflației la nivel european și mondial, precum și asupra percepției de risc față de regiune, generând impact asupra costurilor de finanțare.
COMENTARII / 0