Boom dezechilibrat: de ce construcțiile nu se reflectă în salarii

Sectorul construcțiilor din România a înregistrat o creștere de 16,4% în luna mai 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, marcând cel mai rapid ritm observat în ultimii ani pentru un domeniu care, teoretic, ar trebui să reflecte nivelul de optimism economic. Cl

Totuși, cifra care are impact mai mare decât viteza de execuție a lucrărilor este modul în care fondurile se comportă odată ce intră în domeniu. Cheltuielile din sectorul construcțiilor au crescut cu 10% comparativ cu anul precedent, iar costurile materialelor – ciment, oțel, cherestea, toate componentele fizice ale boom-ului – au urcat cu 13,2%. În același interval, salariul mediu net al lucrătorilor din construcții a evoluat cu doar 6,8%.

O diferență de aproape 6,4 puncte procentuale între prețurile materialelor și creșterea salariilor indică, simplu spus, faptul că valoarea creată de extinderea sectorului este din ce în ce mai mult absorbită de cheltuieli, nu de forța de muncă.

Citește șiCât de ușor găsești piese pentru OMODA și JAECOO în România? Compania anunță 25 de service-uri autorizate

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Abonează-te

Explorează tendințele economice și dobândește informații despre finanțe personale prin sugestii și diagrame relevante.

evoluțiile din economie sunt urmărite, iar cunoștințele despre gestionarea banilor se dobândește prin sugestii și diagrame utile.

Abonează-te

Bravo! Ai devenit abonat la „EconoMix”.

Verifică abonamentul prin e-mail.

Apăsați pe adresa din e‑mail pentru a obține edițiile.

Mai interesant e cine, în interiorul sectorului, câștigă și cine pierde din acest joc. Institutul Național de Statistică împarte piața muncii din construcții pe trei tipuri de activitate: construcții de clădiri, lucrări de geniu civil (infrastructură- drumuri, poduri, rețele) și lucrări speciale de construcții (subcontractori specializați- instalații electrice, sanitare, finisaje).

„Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele 5 luni ale anului, cu 12,4%, creștere înregistrată la lucrările de construcții noi (+15,3%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+9,4%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+3,7%). Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la clădirile rezidenţiale (+16,1%), construcţiile inginereşti (+14,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (+6,4%)”, arată datele INS.

Firmele din construcții de clădiri- companiile care ar trebui, teoretic, să fie principalele beneficiare ale boom-ului rezidențial de 32,7%- au înregistrat cea mai slabă creștere salarială din tot sectorul: doar 2,2% net, sub jumătate din media pe economie. În contrast, lucrările speciale de construcții- subcontractorii, adică veriga cea mai mică din lanțul valoric al unui șantier- au avut cea mai mare creștere salarială din sector, 11,2%, iar lucrările de geniu civil au urmat cu 7,8%.

În realitate, boom‑ul rezidențial generează cea mai mare cantitate de muncă, însă remunerația asociată este cea mai mică. Resursele financiare se direcționează spre capetele lanțului: infrastructura publică, unde există o solicitare constantă pentru forță de muncă calificată, și subcontractorii specializați, unde cererea de meseriași depășește oferta. Companiile generale de construcții de clădiri — cele care construiesc blocuri în centrele urbane în expansiune — se află în poziția intermediară, confruntându-se cu costuri materiale în creștere rapidă și o piață a forței de muncă care nu le oferă recompense proporționale cu volumul de activitate.

Această disproporție generează o întrebare pe care comunicatul INS nu o abordează, însă datele indică clar: cine, în realitate, își asumă diferența dintre costurile în creștere și salariile stagnante din sectorul rezidențial – marjele dezvoltatorilor, prețurile finale ale apartamentelor, sau ambele? Răspunsul nu se găsește în acest ansamblu de informații, însă tiparul de volum mare, valoare captată în altă zonă, explică de ce un boom statistic de 16,4% nu asigură automat un sector sănătos.

Originea datelor: Institutul Național de Statistică, comunicat despre indicii activităților de construcție și cheltuielile aferente, mai 2026.