Câți bani trebuie să ai la 65 de ani ca să poți trăi cu 1.500 de euro pe lună până la 95

La 65 de ani, nu întrebarea „câtă pensie voi primi?” e cea importantă. Pentru cineva care vrea să cheltuiască 1.500 de euro pe lună, întrebarea adevărată este alta: cât capital trebuie să am pus deoparte pentru anii în care pensia nu-mi ajunge?

Să luăm un exemplu simplu: la 65 de ani, cheltuielile tale ajung la aproximativ 1.500 de euro pe lună, ceea ce înseamnă 18.000 de euro pe an. Pensia pe care o primești este de circa 700 de euro. Astfel, un gol de 800 de euro trebuie acoperit lunar, echivalentul a 9.600 de euro pe an.

Aritmetica fără iluzii

Citește șiAeronava TAROM „Ivan Patzaichin” a făcut primul zbor oficial. La Chișinău a fost primită cu tunuri de apă

Cel mai simplu mod de a estima costurile presupune că fondurile rămân în starea lor inițială, fără a genera niciun profit. Pentru o perioadă de 20 de ani, adică până la vârsta de 85, vei avea nevoie de aproximativ 192.000 de euro. Totuși, vârsta de 85 nu reprezintă un punct de încheiere sigur pentru un plan de pensie. Dacă îți prelungești viața până la 90, suma necesară crește la 240.000 de euro. În cazul în care ajungi la 95, adică la 30 de ani de pensie, necesarul se apropie de 288.000 euro.

O diferență de aproape 100.000 de euro între primul și ultimul scenariu nu indică „mai mulți bani”. Ea reflectă posibilitatea de a asigura încă zece ani de siguranță. În acest context apare o paradoxă a sistemului de pensii: un plan bazat pe speranța medie de viață poate să nu fie adecvat în cel mai optimist caz, când trăiești mai mult decât era prevăzut.

Cum afectează randamentul

Economiile nu trebuie să rămână nealterate. Când fondurile sunt plasate și generează un randament real—adică după deducerea inflației—capitalul necesar se reduce. În cazul în care menținem aceeași sumă de 800 de euro pe lună, ordinea de mărime este următoarea:

Valorile prezentate sunt indicative și se bazează pe retrageri anuale constante, evaluate în euro actuale. Acestea evidențiază un aspect semnificativ: diferența dintre 190.000 și 250.000 de euro nu rezultă exclusiv din volumul cheltuielilor. În mod egal, importanța joacă și durata perioadei de finanțare și performanța portofoliului.

Capcana inflației

În acest calcul ascunde și o capcană. Suma de 1.500 de euro din prezent nu va păstra aceeași putere de cumpărare în următoarele două sau trei decenii. Dacă inflația medie se menține la 2% anual, această sumă ar fi echivalentă cu aproximativ 2.230 de euro peste 20 de ani. La 3% inflație, valoarea ar ajunge la aproximativ 2.710 de euro.

În aceste calcule, este mai adecvat să operăm în euro actuali, în monedele de astăzi, și să presupunem că atât veniturile, cât și cheltuielile se corectează în timp în concordanță cu inflația. Important devine atunci randamentul real al economiilor. Dacă pensia de 700 euro este indexată aproximativ cu inflația, deficitul de 800 euro poate fi privit, în termeni reali, ca fiind relativ constant.

Dacă însă pensia rămâne mult timp la 700 de euro nominal, în timp ce prețurile cresc, situația devine sensibil mai dificilă.

250.000 de euro: un punct de referință, nu reprezintă o regulă

În cazul nostru, 250.000 de euro reprezintă un punct de referință util. Dacă se consideră un randament real mediu de aproximativ 1% pe an, această sumă ar putea acoperi diferența dintre pensie și cheltuieli pentru aproximativ 30 de ani, adică un plan care începe la 65 de ani și se încheie la 95.

Nu există o sumă universală. Consecința se bazează pe trei factori care pot modifica complet calculele: nivelul cheltuielilor, cuantumul pensiei și performanța obținută. În plus, randamentele nu sunt constante de la an la an, iar un portofoliu poate experimenta o scădere în momentul în care începi să extragi fonduri. Tabelul de mai sus reprezintă doar o demonstrație, nu o garanție.

Cheltuielile medicale rămân un element esențial. Un buget de 1.500 de euro poate fi adecvat la 65 de ani, însă la vârstele de 80 sau 85 an, structura acestuia ar putea suferi schimbări majore. Fondurile destinate vacanțelor și restaurantelor ar putea fi diminuate, în timp ce sumele alocate medicamentelor, serviciilor medicale, îngrijirii și asistenței la domiciliu ar putea crește.

Întrebarea mai bună

Poate că greșeala începe chiar de la întrebare. „Cât trebuie să am ca să mă pensionez?” sună a țintă de atins. „Cât costă stilul meu de viață după ce salariul dispare?” este o întrebare la care se poate și răspunde.

În exemplul nostru, pensia de 700 de euro reprezintă mai puțin de jumătate din bugetul de 1.500 de euro. Astfel, restul de 800 de euro pe lună trebuie să fie asigurat din alte surse. Pentru un interval de 30 de ani, în funcție de randamentul real, capitalul necesar se situează aproximativ între 190.000 și 290.000 de euro.

În momentul pensie nu acumulezi fonduri pentru anul următor; în schimb, îți direcționezi economiile către scenariul în care trăiești până la 85, 90 sau 95 de ani.