Obținerea acordului de mediu trebuie corelată cu emiterea hotărârii guvernamentale de expropriere a terenurilor de utilitate publică, cu elaborarea Documentației Tehnice pentru Autorizarea Construirii (DTAC) și cu actualizarea proiectului în conformitate cu avizele primite, fapt ce va permite actualizarea autorizației de construire, conform informațiilor Medifax din cadrul Hidroelectrica.
Mai mult, se prevede că acordul de mediu poate fi contestat în instanță, la fel ca în cazul altor proiecte, fapt ce ar putea genera întârzieri.
Din informațiile oferite de Mediafax, Hidroelectrica se confruntă cu o altă problemă: a încheiat parteneriate vechi cu Hidroconstrucția, Energomontaj, Caromet și UCMH, iar toți executanții au întâmpinat fie o situație de insolvență, fie o reducere a activității de bază.
Citește șiAeronava TAROM „Ivan Patzaichin” a făcut primul zbor oficial. La Chișinău a fost primită cu tunuri de apă
După cele mai recente calcule, proiectul Câineni este programat să se finalizeze în anul 2031, iar proiectul Lotrioara în anul 2032.
Hidroelectrica – companie sub controlul statului prin Ministerul Energiei, deținătoare a 80,05% din acțiuni, asigură implicit cea mai mare parte a dividendelor din profit. În România, este cel mai mare producător de energie, având un portofoliu de energie 100% regenerabilă. În piața concurențială, reprezintă cel mai important furnizor de energie electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare pentru Sistemul Energetic Național, fiind o companie vitală pentru un sector strategic, cu implicații în siguranță națională.
Catalogul oficial al proiectelor Hidroelectrica
Hidroelectrica dispune de o listă cu nouă ținte de investiții prioritare în domeniul amenajărilor hidrologice, au declarat oficialii companiei, în contact cu Mediafax.
Solicitarea privind lista, capacitatea și stadiul proiectelor a venit în contextul în care președintele Nicușor Dan a promulgat așa-numita „lege a hidrocentralelor” pe care o trimisese anterior spre reexaminarea Parlamentului, respectiv Legea nr.185 din 9 septembrie 2026 pentru completarea art. 561 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului publicata in M.Of. nr. 767/9 sep. 2026
Gradul de realizare ale amenajărilor hidroenergetice, potrivit oficialilor Hidreoelectrica:
1. Obiectivul de investiții Amenajarea Hidroenergetică Pașcani se regăsește în schema cadru de amenajare complexă a bazinului hidrografic Siretul superior.
2. Scopul de investiții AHE al râului Olt-defileu în zona CORNETU-AVRIG
2.1. Construirea/Etapa CHE Lotrioara
Lucrările au fost finalizate la 1%.
Procentul de realizare a lucrărilor se situează la 25%.
Puterea instalată (P.I.) este de 26,5 MW, iar energia anuală generată se cuantifică la 73,60 GWh/an.
2.3. Etapa de amenajare a CHE Racovița
BARAJ este la 100 %, CENTRALA la 100 % și DIGURI la
Centrala operează deja, iar regulamentul de exploatare a fost aprobat în noiembrie 2023.
3. Obiectivul de investiții Surduc – Siriu, treapta Surduc – Nehoiașu
Operațiile realizate constituie peste 80% din totalul lucrărilor.
P.I. = 55 MW, Energie = 152.00 GWh/ an
3.1. Ținta investițiilor: CERNA MOTURU – TISMANA
Procentul lucrărilor finalizate depășește 90%.
Capacitatea instalată, indicată prin P.I., este de 10 MW, iar producția anuală de energie atinge 18.85 GWh/an.
4. Obiectivul de investiții pentru AHE Bumbești Livezeni
Punerea în funcțiune (PIF) în 2028, Putere instalată (P.I.) de 65,14 MW, energie anuală de 259,00 GWh/an.
5. Scopul investițiilor AHE Cerna-Belareca. Treapta Belareca
6. Etapa 1 – AHE Răstolița Obiectivul de investiții
7. Scopul investițiilor AHE Pașcani situate pe râul Siret
PIF 2028, P.I., cu putere instalată de 9,40 MW, produce 25,30 GWh/an de energie.
8. Scopul investițional al AHE Cosmești Movileni. Treapta Cosmești
Planul PIF 2030 prevede pentru P.I. o capacitate de 36,00 MW, generând anual 65,30 GWh de energie.
9. Scopul de investiții AHE pentru râul Olt în sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE Islaz
Ce determină acordul de mediu?
Potrivit comunicatului transmis luni, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis acordul de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice Cornetu-Avrig, pe râul Olt, în județele Sibiu și Vâlcea, acord care stabilește condițiile de protecție a mediului care trebuie respectate atât pe durata lucrărilor, cât și în perioada de funcționare.
Contribuția investiției Hidroelectrica la producția națională de energie din surse regenerabile se estimează la 156,8 GWh pe an, ceea ce corespunde consumului anual al peste 52.000 de gospodării, au anunțat oficialii ministerului.
„România are nevoie de investiții care să îi întărească siguranța energetică, realizate cu respectarea legislației și pe baza unor evaluări riguroase. Investițiile nu sunt opuse respectării prevederilor legale pe mediu. Cele două obiective pot coexista. Susținem finalizarea proiectelor hidroenergetice acolo unde soluțiile sunt fundamentate tehnic, cu măsuri de reducere a impactului și monitorizare pe întreaga perioadă de funcționare”,
a spus Diana Buzoianu, ministră a mediului, apelor și pădurilor, conform documentului citat.
Obiectivul inițiativei este completarea activităților nefinalizate din cadrul proiectului hidroenergetic ratificat în 1989, care include o structură de cinci etape: Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița. Acordul a acoperit activitățile de terminare a etapelor Câineni și Lotrioara, împreună cu intervenții esențiale pentru a asigura funcționarea amenajării Racovița conform specificațiilor stabilite.
Conform ministerului, analiza proiectului s-a bazat pe trei studii specializate: raportul de impact asupra mediului, studiul de adecvare și studiul de impact asupra corpurilor de apă. Rezultatele acestor rapoarte au fost incluse în termenii acordului, prin măsuri de prevenție și diminuare a efectelor și prin condiții de monitorizare pentru faza de implementare și pentru funcționarea completă a instalației.
„Soluția tehnică selectată ține cont de lucrările deja executate și de necesitatea protejării infrastructurii de transport din defileul Oltului. Aceasta urmărește păstrarea, pe cât posibil, a căii ferate și a DN7 pe amplasamentele actuale, cu realizarea lucrărilor suplimentare de protecție necesare. La Racovița sunt prevăzute intervenții pentru protejarea podurilor de cale ferată, care să permită îndepărtarea pragului din avalul centralei și funcționarea acesteia fără restricțiile de nivel existente”, a transmis luni Ministerul Mediului.
Autoritățile instituției au menționat că acordul de mediu nr. 4, datat 21 septembrie 2026, conține și condițiile stabilite de Ministerul Culturii pentru salvarea monumentului istoric Turnul Spart. Procesul de evaluare a implicat consultarea publicului și sesiuni de discuții la Câineni și Boița. În faza de consultare a deciziei de emitere și a proiectului acordului de mediu, au fost primite patru mesaje cu observații, provenind de la trei persoane fizice și o entitate juridică, care au fost transmise autorităților responsabile.
COMENTARII / 0