Primele, al treisprezecelea salariu, plata pentru ore suplimentare și anumite sporuri permanente sau ocazionale pot influența cuantumul pensiei, dacă asupra sumelor respective s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Valorificarea lor depinde însă de perioada în care au fost obținute și de existența documentelor care atestă veniturile încasate. Pentru activitatea desfășurată înainte de 1 aprilie 2001, dovada se face, de regulă, printr-o adeverință eliberată pe baza statelor de plată.
Legislația recentă privind pensiile autorizează includerea unor câștiguri anterior excluse din calculul drepturilor, însă o simplă referire la o primă sau un spor într-un document nu asigură automat o creștere. Casa de Pensii analizează tipul venitului, intervalul de timp în care a fost acordat, contribuția datorată și conformitatea cu cerințele de documentație justificativă.
Venituri obținute înainte de aprilie 2001 pot fi incluse în calculul pensiei.
Citește șiCu cât ar putea crește pensiile și salariile în 2027. Ce scrie în raportul S&P, după ce agenția de rating nu ne-a retrogradat la junk
În cazul perioadelor care preced 1 aprilie 2001, pentru calcularea punctajelor lunare se ia în considerare venitul total obținut, fie brut, fie net, conform situației, pe care se aplașează contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat. Această prevedere este stabilită în Articolul 139 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Pentru a dovedi venitul lunar aferent acestor intervale, este necesară o adeverință. Aceasta poate fi emisă, pe baza foilor de plată, de către angajator, de deținătorul legal al arhivei sau de un operator economic autorizat de Arhivele Naționale, care are autoritatea de a certifica informațiile.
În calcul pot fi incluse atât elemente constante ale salariului, cât și anumite profituri acordate din când în când. Clauza fundamentală este ca acele sume să fi fost supuse contribuției la asigurările sociale, conform legii în vigoare, în momentul efectuării plății.
Primele, al treisprezecelea salariu și orele suplimentare
Capitolul VI din Anexa nr. 14 a Normelor de aplicare a legii listează veniturile nepermanente ce pot fi utilizate în calculul punctajelor lunare. Se indică modalitățile de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, bazate pe tarife sau cote procentuale, precum și:
- premiile anuale ori cele acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;
- Aceeași categorie cuprinde recompensele cu caracter limitat acordate personalului din anumite sectoare de activitate și al treisprezecelea salariu;
- Normele includ și „formele de retribuire pentru «orele suplimentare» realizate peste programul normal de lucru”;
- sporul acordat personalului didactic care îndrumă practica psihopedagogică și asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor;
- indemnizațiile de muncă nenormată.
Doar dacă se prezintă o adeverință redactată în conformitate cu prevederile legale, se pot valorifica aceste venituri.
Sporurile permanente pot fi incluse în calculul pensiei.
Anexa nr. 14 la Normele de aplicare conține, de asemenea, sporurile, indemnizațiile și majorările salariale tarifare care, conform legislației dinainte de 1 aprilie 2001, au fost incluse în baza de calcul al pensiei. Printre aceste elemente se numără sporul de vechime în muncă și:
- Sporul pentru muncă în condiții deosebite;
- indemnizația de zbor;
- sporurile pentru lucrul în subteran sau pe platformele marine de foraj și extracție;
- sporurile acordate pentru condiții grele;
- munca de noapte;
- activitatea desfășurată sistematic peste programul normal.
- Normele mai menționează sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare precum și alte drepturi permanente prevăzute de legislația specifică diferitelor domenii sau de contractele colective și individuale de muncă.
În această listă se regăsesc indemnizații destinate unor grupuri profesionale, printre care personal navigant, cadre medicale, angajați din învățământ, personal artistic și salariați care au efectuat atribuții adiționale. Fiecare drept este evaluat în funcție de normele în vigoare la momentul plății.
În ce situații se cere o adeverință de la angajatori
Adeverința devine indispensabilă, în special pentru a dovedi veniturile obținute înainte de 1 aprilie 2001, în situații în care acestea nu pot fi extrase din carnetul de muncă sau din documentele deja existente în dosarul pensie.
Documentul trebuie să fie emis în original, bazându-se pe fișele de plată și pe alte documente verificabile stocate în arhiva angajatorului sau în cea a entității care le deține legal. Conform articolului 140 din Legea pensiilor, adeverințele și documentele utilizate pentru stabilirea sau recalcularea pensiei trebuie să fie validate prin ștampilă și prin semnătura olografă a conducătorului entității emitente sau a persoanei delegate.
Conform reglementărilor privind sporurile, documentul trebuie să conțină informații despre angajatorului și datele de identificare ale salariatului, perioada de muncă, funcția, meseria sau specialitatea practică, denumirea dreptului, precum și procentul sau suma acordată. În plus, adeverința trebuie să indice intervalul în care beneficiarul a primit respectivul venit și baza legală care a justificat plata. În final, documentul trebuie să prezinte număr și dată de înregistrare.
Cum poți să atestăm perioadele de muncă anterioare anului 2001 în cazul în care carnetul tău de muncă a fost pierdut?
„Începând cu luna aprilie 2001, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (actualizată până la data de 1 aprilie 2010), toate stagiile de cotizare ale asiguraților sunt gestionate și centralizate într-un sistem informatic administrat de Casa Națională de Pensii.
Astfel, informațiile esențiale pentru calcularea drepturilor de pensie se extrag automat din sistemele de baze de date instituționale, iar solicitantii care depun dosarul de pensionare nu mai trebuie să caute, să obțină și să predea adeverințe de la foștii angajatori.
Casa de Pensii primește doar adeverințele emise de angajatori pentru perioadele de activitate dinaintea anului 2001, în cazurile în care veniturile obținute nu sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Mai mult, aceste condiții devin obligatorii dacă, până în aprilie 2001, au existat venituri suplimentare, precum prime, bonusuri sau alte contribuții prevăzute de lege, care nu apar în carnetul de muncă. În astfel de situații, trebuie să se depună documentele justificative în dosarul de pensionare.
Important: După anul 2001, însă, situația s-a schimbat: toate datele privind veniturile și contribuțiile sunt transmise electronic de către angajatori și sunt disponibile în sistemul informatic al Casei de Pensii. Astfel, informațiile sunt preluate automat, fără ca persoanele asigurate să mai fie nevoite să depună adeverințe suplimentare.”, a explicat pentru Digi24.ro Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București
În ce mod poți obține un certificat de muncă dacă compania în care ai activat a fost închisă?
Firmele de arhivare reprezintă entități economice autorizate de Arhivele Naționale să ofere servicii arhivistice. Ele pot prelua, păstra, organiza, conserva și administra arhivele instituțiilor sau societăților comerciale, inclusiv ale companiilor care s-au desființat.
Actele companiei nu se pierd când aceasta se află în faliment, se lichidează sau își încheie activitatea. Documentele de personal, inclusiv borderele de plată, dosarele de personal și registrele de evidență, pot fi preluate de către un operator economic autorizat, de succesorul legal al companiei sau, în anumite circumstanțe, de alte instituții prevăzute de lege.
Operatorii care posedă arhiva ex-angajatorului pot furniza, la plată, documente care atestă vechimea în muncă, salariile percepute sau sporurile acordate. Tarifele maxime pentru aceste servicii sunt determinate anual de Arhivele Naționale.
Care reprezintă prețul unei adeverințe de venituri oferite de firmele de arhivare?
„Tarifele percepute pentru eliberarea adeverințelor nu sunt stabilite de fiecare firmă în parte, ci prin ordin al ministrului și sunt aceleași indiferent de operatorul care deține arhiva. Singurele costuri care pot varia sunt cele de expediere a documentelor, în funcție de firma de curierat sau de corespondență utilizată.
Casa de Pensii are nevoie de adeverința în original pentru stabilirea drepturilor de pensie. Cum firmele de arhivare își desfășoară activitatea în diferite localități din țară, expedierea documentelor implică, în mod firesc, costuri suplimentare de transport. Eliberarea unei adeverințe presupune verificarea documentelor pentru fiecare lună din perioada solicitată, inclusiv a veniturilor brute, sporurilor și a celorlalte elemente salariale, ceea ce reprezintă o activitate laborioasă.”, a adăugat directorul executiv al Casei de Pensii a Municipiului București
Verifică aici: cât ar fi costul adeverințelor de venit și vechime pentru pensie în 2026
În anul 2026, plafonul maxim este stabilit în anexă la Dispoziția nr. I/8, emisă de directorul Arhivelor Naționale la 22 ianuarie 2026, și se referă la tarifele solicitate pentru furnizarea serviciilor arhivistice de către operatorii economici autorizați.
Operatorii economici autorizați nu pot percepe sume care depășesc limitele impuse de Arhivele Naționale. Costul total al serviciului se compune din taxa de administrare, cheltuielile pentru cercetarea efectivă a perioadei verificate și suma pentru eliberarea documentului. Aceste elemente se completează cu TVA și, dacă este cazul, cu costurile de expediere prin poștă sau curier.
În ce mod se calculează sporul de vechime pentru perioadele anterioare?
Când nu se poate dovedi venitul total lunar, legea, prin Articolul 139, determină procentele aplicate sporului de vechime.
- Pentru perioada 1 martie 1970-31 august 1983, procentul este de 3% la o vechime totală cuprinsă între 5 și 10 ani; 5% pentru intervalul 10-15 ani; 7% între 15 și 20 de ani și 10% pentru o activitate care depășește 20 de ani.
- Pentru perioada 1 septembrie 1983-31 martie 1992, legea prevede un procent de 3% în cazul unei vechimi între 3 și 5 ani; 6% pentru 5-10 ani; 9% între 10 și 15 ani; 12% pentru intervalul 15-20 de ani și 15% atunci când vechimea totală depășește 20 de ani.
pentru activitatea efectuată între 1 aprilie 1992 și 31 martie 2001, se aplică sporul înregistrat în carnetul de muncă sau confirmat prin adeverință.
Aceste procente nu constituie creșteri noi acordate pensionarilor, ci sunt componente utilizate pentru calcularea punctajelor aferente perioadelor menționate. Primele și sporurile nu se înscriu direct în valoarea pensiei. Veniturile recunoscute contribuie la recalcularea punctajelor lunare, iar rezultatul final variază în funcție de mărimea sumelor, de intervalul în care au fost percepute și de alinierea la indicatorii prevăzuți de legislația pensiilor.
În anumite situații, o majorare poate fi obținută dacă venitul nu a fost anterior valorificat și adăugarea acestuia generează un număr mai ridicat de puncte. În cazul în care suma era deja inclusă în calcul, documentul nu îndeplinește condițiile legale sau pentru acea sumă nu a fost datorată contribuția la asigurări sociale, prezentarea unei adeverințe nu modifică automat cuantumul.
COMENTARII / 0