700 MW reprezintă capacitatea unei singure unități din centrala nucleară de la Cernavodă, gestionată de compania Nuclearelectrica, și contribuie la 10% din consumul unei serii de vară. În contextul problemelor apei din Dunăre, discuțiile recente s-au intensificat în jurul acestei centrale, însă aproape nimeni nu reamintă de dificultățile cu care se confruntă cel mai mare producător de energie, Hidroelectrica.
Deficitul de apă determină o scădere considerabilă a producției Hidroelectrica, iar impactul nu se limitează doar la anul curent. În 2025, compania a înregistrat cea mai mică cantitate de energie hidroobținută vreodată în istoria României.
Din acest motiv, producția de energie a scăzut cu circa 15%, potrivit raportului companiei pe anul trecut. Și în 2024 a fost hidraulicitate scăzută, motiv pentru care producția de energie a fost redusă cu 22%.
În ultimele zile, debitul foarte redus al Dunării a determinat o scădere de 50% a producției celor două hidrocentrale situate la Porțile de Fier. În regiunea românească, structura hidroenergetică de la Porțile de Fier dispune de o capacitate instalată de peste 1.400 MW, echivalentă cu puterea celor două unități din Cernavodă.
În regiunea sârbă, centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier generează mai puțin, atingând doar 20% din capacitatea lor, conform Radio România.
Hidroelectrica dispune de o capacitate instalată de peste 6.400 MW, fiind cel mai mare furnizor de energie din România. De asemenea, este cea mai economică opțiune. Producția depinde de debitul apei în râuri și pe Dunăre.
„Deficitul de energie nu este cauzat de lipsa unui reactor”
Într-o postare pe Facebook, Corina Murafa, specialist în politici energetice, a subliniat că
„Ani la rând, energia hidro ieftină și flexibilă ne-a salvat atât sistemul energetic, cât și facturile. Astăzi însă nu mai are, pur și simplu, apă suficientă. Atât de simplu”
și a explicat că, din păcate, resursele de apă nu mai sunt suficiente pentru a susține producția hidroenergetică.
Potrivit opiniei sale, deficitul de aproape 3.000 MW nu provine în principal din lipsa unui reactor nuclear. Principalul obstacol este hidraulicitatea extrem de scăzută, ceea ce conduce la producția foarte redusă a Hidroelectrica.
Din cauza hidraulicității reduse, Hidroelectrica nu poate depăși 1.200–1.500 MW în niciun moment al zilei, a declarat Corina Murafa. Compania dispune de o capacitate de peste 6.400 MW.
În aceste circumstanțe, se recurge la importuri, dar și acestea prezintă restricții. Potențialul tehnic de import al României se situează în jurul valorii de 3.300 MW. Mai mult, și țările limitrofe de unde am putea importa se confruntă cu criză energetică: Bulgaria, Serbia și Ungaria.
„Este o criză asimetrică. Ziua avem excedent, seara avem deficit”
În ziua de astăzi nu se înregistrează nicio deficiență în producția de energie. Problema apare seara, odată cu creșterea consumului. Conform datelor furnizate de Transelectrica, România generează atât de multă energie încât o porțiune semnificativă este direcționată spre export. De exemplu, marți la prânz, țara a exportat peste 1.800 MW, în timp ce consumul a fost de doar 5.000 MW. Presiunile asupra producției se intensifică seara, când consumul crește la 7.000 MW. În seara de luni, la ora 21.00, România a importat peste 2.000 MW.
„Avem foarte mult fotovoltaic instalat, care produce masiv la prânz. Problema este că nu avem încă suficiente baterii pentru a muta această energie în orele de seară. La aproximativ 10.000 MW instalați în fotovoltaic avem puțin peste 1.000 MW capacități de stocare, însă chiar și acestea încep deja să își arate meritele. În prezent, stocarea comercială acoperă chiar și 7% din consumul din anumite intervale, probabil ceva mai mult dacă luăm în calcul și bateriile prosumatorilor. Ceea ce nu e puțin deloc”, a explicat Corina Murafa.
„Tocmai de aceea spun că este o criză asimetrică. Ziua avem excedent, seara avem deficit. Asta înseamnă că există soluții de gestionare a cererii”, a mai precizat expertul în energie.
Există noi capacități de producție care rămân neutilizate din cauza birocrației
În criză energetică, mai mult de 500 MW de noi capacități de producție energetică rămân neutilizate, în așteptarea licențelor de operare comercială emise de ANRE, conform informațiilor furnizate de Economica.
În detaliu, aceste instalații de producție solară și de stocare au primit certificatul de conformitate de la Transelectrica SA, însă încă așteaptă licențele de operare emise de ANRE.
George Niculescu, șeful ANRE, susține, însă, că a încercat să reducă birocrația și ca „în baza certificatului de conformitate provizoriu emis de operatorul de rețea să poată fi solicitată eliberarea unei licențe de exploatare comercială provizorie”.
Într-un schimb de replici cu șeful ANRE, Răzvan Nicolescu, expert în energie, nu este de acord cu faptul că emiterea unui „certificat provizoriu” înseamnă mai puțină birocrație. „Certificatele provizorii înseamnă mai multă birocrație, nu mai puțină”, a precizat Răzvan Nicolescu, întrebând de ce este nevoie și de alte autorizări în afara certificatului Transelectrica, prin care se constată că probele au fost trecute și investitorul a executat lucrările conform autorizației prealabile.
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis marți că „a convenit cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei să accelereze emiterea tuturor documentelor necesare pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat, astfel încât noile capacități de producție să poată fi puse în funcțiune cât mai rapid”.
Întârziere în implementarea contorizării inteligente
Otilia Nuțu, specialist în domeniul energetic, s-a alăturat criticilor adresate ANRE pentru întârzieri. Ea evidențiază că absența contorizării inteligente ar fi determinat o scădere a consumului în timpul serii, ca rezultat al facturării diferențiate.
„ANRE trebuia de niște ani de zile să impună operatorilor de distribuție accelerarea contorizării inteligente, cu care azi am fi putut avea prețuri diferențiate pe ore și am fi plătit prosumatorii să pună în piață capacitate de stocare la preț corect”.
Premierul interimar Ilie Bolojan recunoaște întârzierile și afirmă că în anul viitor această problemă va fi soluționată.
„Proiectul care vine cu cele 800.000 de contoare inteligente va permite peste un an, un an și jumătate, să avem un sistem de taxare de tip dinamic în care, de exemplu, dacă l-am avea și astăzi, iar seara prețul ar fi la nivelul real, cu siguranță am înregistra o scădere totală a consumului în orele de seară și mutarea lui în perioada de prânz, când, practic, ar fi la un preț mult mai mic dacă am avea acest sistem. Dar întârzierile în aceste zone înseamnă efecte care se văd pe ani de zile, iar recuperarea nu se poate face de pe o zi pe alta”, a declarat, luni, la Palatul Victoria, Ilie Bolojan.
Guvernul a ratificat, în ultima perioadă, un plan în valoare de 100 de milioane de euro, care prevede montarea a 800.000 de contoare inteligente pentru electricitate.
Economia de energie
Ilie Bolojan a făcut apel la diminuarea consumului, iar Corina Murafa subliniază că, cu mulți ani în urmă, pe piața gazelor existau consumatori industriali imposibil de întrerupt, care reducau activitatea în perioadele de penurie de aprovizionare. În prezent, anumite companii pot transfera o parte din procesele de producție în intervalele cu energie electrică ieftină și abundentă din timpul zilei.
Legislația existentă, în special Legea nr. 123/2012, autorizează diminuarea consumului industrial în situații de dezechilibru major. În acest cadru, clienții pot fi clasificați pe priorități, astfel încât marii consumatori industriali pot fi considerați interrumpibili, fiind deconectați sau restricționați înainte de consumatori esențiali precum spitalele, școlile, instituțiile critice și chiar consumatorii casnici. Până în prezent, nu s-a ajuns la o astfel de situație; în prezent, marii consumatori își reduc voluntar volumul de consum în timpul serii.
„Orele de presiune sunt cele de seară și, în discuțiile pe care le-am avut astăzi cu principalii consumatori, am convenit că fiecare dintre aceștia va lua măsuri pentru reducerea voluntară a consumului în orele de seară, în funcție de profilul și tehnologia pe care o utilizează. Unele companii pot opri activitatea într-un anumit interval orar și o pot relua ușor, fără să fie afectat procesul de producție. Alte companii nu își permit acest lucru”, a declarat Ilie Bolojan, luni, la Guvern. Acesta a dat exemplul producătorilor de mașini Dacia și Ford, care își vor opri producția până la data de 19 august.
Guvernul intenționează să elaboreze un act normativ suplimentar, a precizat Bolojan, exact pentru condiții în care este necesară o scădere suplimentară a consumului în timpul serii.
„Este o hotărâre prevăzută de legislație, prin care avem un mecanism pe care îl putem pune în practică, prin Dispecerul Energetic Național de la Transelectrica, pentru limitarea consumului.”
Cadru legislativ de bază, Legea nr. 123/2012, acordă operatorului de transport și sistem, Transelectrica, dreptul de a solicita reducerea consumului industrial în caz de dezechilibre majore. Anunțul normativ „complementar” făcut de Ilie Bolojan va permite aplicarea efectivă a acestui cadru legislativ general.
COMENTARII / 0