Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a detaliat recent mecanismul prin care băncile principale din România ar fi putut afecta ROBOR și, ca o consecință, costurile suportate de clienții pentru creditele indexate la acest indicator. Potrivit acestuia, băncile au încălcat procesul prin interacțiuni informale, împărtășind date sensibile. În replică, băncile susțin că au acționat în conformitate cu reglementările în vigoare și își anunță intenția de a contesta, pe cale judiciară, decizia autorităților.
Chirițoiu a explicat că mecanismul presupune „procesul de stabilire a indicelui, plus că există comunicări între bănci, metodologii comune, metodologii pe care le-au pus împreună la punct, deci sunt un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire al indicelui”.
Procedura de determinare a indicelui este influențată de un set de acțiuni și schimburi de informații între instituțiile bancare, a adăugat el.
„procesul de stabilire a indicelui, plus că există comunicări între bănci, metodologii comune, metodologii pe care le-au pus împreună la punct, deci sunt un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire al indicelui”
Citește șiANAF la rambursarea TVA: ce controlează Fisc-ul și cum pot companiile să evite blocarea banilor
Aceste practici comune și coordonate au efect asupra modului în care se stabilește indicele, potrivit spuselor lui Chirițoiu.
Chirițoiu a detaliat modul în care băncile mari din România ar putea afecta ROBOR.
El a afirmat că modificările sunt relativ mici, fiind vorba despre fracțiuni de procente, și nu despre procente întregi.
Deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională, stabilește un maxim și un minim, în esență.
În acest context, intervalul posibil de valori pentru ROBOR este destul de larg, incluzând câteva procente, însă fluctuațiile actuale sunt minore, rămânând în interiorul acestui interval.
Influența asupra ROBOR se reflectă mai ales în cazul creditelor în lei, în timp ce impactul asupra celor care utilizează IRCC este mai mic, deoarece IRCC se bazează pe tranzacții reale și nu pe cele potențiale.
Astfel, populația majoritară care utilizează în prezent IRCC nu este direct afectată de aceste fluctuații.
În schimb, există încă o serie de credite, atât ale populației, cât și ale companiilor, care sunt legate de ROBOR, adică credite în lei, și care ar putea suferi impactul acestor schimbări.
Ancheta, potrivit declarațiilor lui Chirițoiu, a avut o perioadă de referință specifică, și anume din anul 2018 până în prezent, după cum a afirmat:
„Ne-am uitat din 2018 încoace”
Perioada respectivă a constituit focusul investigației.
Ancheta a demarat în 2022, însă intervalul de timp supus analizei are o vechime de patru ani.
Chirițoiu a fost întrebat dacă are motive să creadă că băncile au împărtășit informații sensibile, la care a răspuns afirmativ:
„Da”
Această declarație a fost făcută în contextul discuțiilor despre posibila influențare a ROBOR de către băncile din România.
Procesul de stabilire a valorilor este defectuos ca urmare a acestui schimb de informații, ceea ce conduce la o creștere. Nu este vorba despre un acord de tip cartel, în care băncile s-ar fi reunit pentru a fixa în mod concertat o anumită valoare, de exemplu 7,5, pentru ziua următoare. Deci nu există un astfel de scenariu.
„Nu e un cartel, nu e ceva de genul: ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că o să fie mâine 7,5. Deci nu vorbim de așa ceva.”
Schimbul de informații și stabilirea de metodologii comune au fost invocate de către Chirițoiu ca mecanisme prin care băncile ar fi putut influența ROBOR.
Nu e un cartel
, a precizat el, adăugând că comunicarea dintre bănci a permis acestora să observe și să reacționeze la cotațiile celorlalți în intervalul de jumătate de oră în care erau obligate să declare cotațiile pentru ziua respectivă.
În acest răstimp, băncile puteau să influențeze și să observe ce făceau ceilalți.
Consiliul Concurenței a aplicat sancțiuni financiare în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 710 milioane de euro, unui grup de 10 bănci pentru nerespectarea regulilor de concurență loială. Aceste instituții financiare au fost găsite vinovate de coordonarea acțiunilor lor în procesul de determinare a ROBOR, încălcând astfel Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. În cadrul acestui proces, băncile au făcut schimb de informații confidențiale și strategice, considerat ilegal.
Banca Transilvania, BCR, BRD, UniCredit, CEC Bank și Raiffeisen afirmă că au acționat în conformitate cu legea și precizează că vor ataca în justiție hotărârea luată de autorități. Anumite bănci consideră decizia drept „arbitrară”, „nefondată” sau „injustă”, pe când avocatul Gheorghe Piperea îndeamnă deja clienții să inițieze procese împotriva băncilor pentru recuperarea sumelor reprezentând dobânzi calculate pe baza ROBOR.
COMENTARII / 0