Comisia Europeană: Creșterea economică a României aproape înghețată.

Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene au înregistrat o scădere drastică a prognozei de creștere a economiei românești pentru anul curent, la un nivel de 0,1%, comparativ cu estimarea anterioară de 1,1% din toamnă.
În ceea ce privește inflația, aceasta este prognozată să atingă 7%, valoare ce depășește cu mult nivelul anterior estimat, situat sub 6%.

Nu există declarații directe care să necesite păstrarea textuală.

Pentru anul 2027, se estimează o creștere a PIB-ului României la 2,3% și o scădere a ratei inflației la 3,7%.

Citește șiViceguvernator BNR: criza politică se prelungă, normalitatea e vitală

• Datele recente oferite de Institutul Național de Statistică arată că, în primele trei luni ale anului 2026, Produsul Intern Brut al României a înregistrat o scădere de 0,2% în comparație cu trimestrul precedent.
• În aceeași perioadă, s-a înregistrat și o scădere de 1,7% pe seria brută, raportat la aceeași perioadă a anului 2025.

Consumul intern în scădere are un impact direct asupra expansiunii economice a României, potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană. Prognoza de creștere economică a fost ajustată drastic în urma analizei Comisiei Europene. Modificarea prognozei este rezultatul direct al diminuării cererii interne. Această scădere a consumului intern are efecte asupra cresțerii economice a țării.

Perspectivele economice pentru anul 2026 indică o posibilă diminuare a venitului real disponibil, ca urmare a consolidării fiscale în desfășurare și a inflației ridicate a prețurilor la energie. Această situație va conduce, probabil, la o scădere atât a consumului intern, cât și a importurilor de bunuri.
2026 va fi, de asemenea, anul în care sentimentul economic, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat considerabil de la începutul anului. Indicatorii de înaltă frecvență semnalează o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern.
O încetinire a exporturilor este preconizată; cu toate acestea, acestea sunt așteptate să continue să crească moderat, contribuind ușor la creșterea economică prin exporturile nete.

Perspectivele economice pentru viitor indică o evoluție pozitivă, începând cu 2025, când se așteaptă o revenire, urmată de o accelerare a formării brute de capital fix în 2026.
În sectorul construcțiilor rezidențiale, se prognozează o continuare a tendinței de redresare.
De asemenea, investițiile în infrastructura publică sunt așteptate să crească, odată cu finalizarea proiectelor RRP.
Însă,

creșterea îngrijorării investitorilor

, generată de riscurile geopolitice și incertitudinea politică internă, va influența probabil investițiile private în prima parte a anului.
Pe termen lung, se estimează o redresare treptată a încrederii, care va susține avântul recent al investițiilor străine directe.
În consecință, creșterea PIB-ului real este prognozată să atingă 0,1 % în 2026.

Oficialii de la Ministerul Finanțelor au emis o declarație prudentă după ce ratingul României a fost reconfirmat, însă cu un avertisment privind posibilitatea retrogradării, afirmând că vigilența este esențială în acest context.

O recuperare a ritmului de creștere al produsului intern brut real este anticipată pentru anul 2027, la valoarea de 2,3%, odată ce înghețarea remunerațiilor în sectorul public și a pensiilor își va înceta efectele, concomitent cu diminuarea ratei inflației IAPC, care va contribui la stabilizarea venitului disponibil, susținând astfel o revenire a cererii private și publice.

Odată cu expirarea programului RRF, se așteaptă o reducere a ritmului de creștere al investițiilor publice, însă investițiile private sunt anticipate să devină forța motrice principală, impulsionate de creșterea încrederii investitorilor și de condiții de finanțare mai avantajoase.

Nu sunt informații din surse externe incluse aici.

În ceea ce privește deficitul de cont curent, prognozele indică o scădere graduală, ajungând la 6,4% din PIB până în anul 2027.
În același timp, riscurile interne care ar putea afecta creșterea economică sunt orientate în direcție negativă, deoarece instabilitatea politică internă în creștere are potențialul de a eroda încrederea investitorilor în procesul de ajustare fiscală.

Se prevede o creștere a numărului de persoane fără loc de muncă.

Potrivit prognozelor, după o perioadă prelungită de constrângeri pe piața muncii, numărul de angajați a înregistrat o scădere începând cu 2025 și se estimează că această tendință va persista și în 2026.
Această evoluție va determina o creștere moderată a ratei șomajului, care va ajunge la aproximativ 6,3% în 2026.
În urma deciziei de a îngheța salariile în sectorul public în 2025 și 2026, creșterea veniturilor nominale ale angajaților a încetat să mai fie în creștere și a înregistrat valori cu o singură cifră.
Deși inflația rămâne ridicată, se prevede că cheltuielile unitare reale pentru forța de muncă vor scădea, ceea ce va sprijini competitivitatea în ceea ce privește costurile.
Se așteaptă ca această creștere moderată a salariilor să continue și în 2027.

Procesul de scădere a inflației a fost ralentat ca urmare a majorării costurilor legate de energie.

Anterior izbucnirii crizei în regiunea Orientului Mijlociu, prognozele indicau o scădere rapidă a inflației globale în cursul celui de-al doilea semestru al anului 2026, impulsionată de efecte de bază considerabile. Însă, criza și repercusiunile acesteia asupra costurilor energetice au zădărnicit această tendință. În prezent, se estimează că inflația IAPC va înregistra o medie de 7% în 2026, superioară valorii de 6,8% din 2025, pentru ca ulterior să se reducă la 3,7% în 2027, apropiindu-se astfel de intervalul țintă al BNR (2,5+/-1%).

Impactul măsurilor guvernamentale asupra prețurilor la energie a fost unul de reducere a presiunii inflationiste, în special datorită amânării liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru gospodării, care a contribuit la o creștere mai moderată a costurilor energetice.

Se prevede o scădere continuă a deficitului public. Comisia Europeană a ajustat prognoza de creștere economică a României, iar noile cifre urmează să fie anunțate. Nu există informații suplimentare disponibile.

7,9% din PIB reprezintă deficitul public al României în anul 2025, valoare care înregistrează o scădere considerabilă față de nivelul maxim de 9,3% atins în anul 2024.
Îmbunătățirea înregistrată este o consecință directă a implementării unor ample pachete de consolidare fiscală, demarate în perioada cuprinsă între decembrie 2024 și septembrie 2025. Printre măsurile adoptate se numără înghețarea nominală a salariilor și pensiilor pentru anii 2025 și 2026, precum și majorări de impozite.

6,2% din PIB este prognoza pentru scăderea deficitului în anul 2026.
În ceea ce privește investițiile publice, acestea urmează să crească și să ajungă la o valoare apropiată de 7% din PIB, după ce au înregistrat 6% anterior.
O scădere a cheltuielilor curente, raportate la PIB, va conduce la diminuarea cheltuielilor publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB.
Implementarea majorărilor de impozite din anii 2024 și 2025 va avea drept rezultat o creștere a veniturilor cu 1,4 puncte procentuale din PIB.
Pentru anul 2027, prognozele indică o scădere a deficitului la 5,8% din PIB, ca urmare a reducerilor cheltuielilor publice de capital.
În anul 2025, orientarea fiscală a fost contractivă, urmând să se modereze în 2026 și să devină neutră în 2027.
Cheltuielile pentru apărare vor înregistra o creștere, de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, fiind susținute de împrumuturile acordate în cadrul programului SAFE.

Potrivit previziunilor, nivelul datoriei publice urmează să se majoreze de la sub 55% din PIB în anul 2024 la o valoare apropiată de 63% din PIB în anul 2027, această creștere fiind determinată în principal de deficitele bugetare considerabile ale administrației publice și de cheltuielile cu dobânzile aferente.