Confederația Patronală Concordia avertizează că România ar putea pierde teren în fața marilor economii europene dacă nu începe imediat să-și adapteze proiectele la viitorul buget al UE. Organizația solicită o schimbare strategică și propune un Pact Național pentru Competitivitate, bazat pe o perspectivă economică pe 20-30 de ani și orientând resursele către patru-șase sectoare în care țara poate deveni lider regional.
Confederaţia Patronală Concordia a prezentat miercuri Manifestul pentru arhitectura economică a României 2028-2034, adresat Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății, solicitând un plan de acțiune ce să stimuleze competitivitatea țării.
În prezent, se desfășoară negocieri privind regulamentele bugetului european 2028-2034, iar fiecare lună în care România se limitează la formarea grupurilor de lucru, fără a elabora proiecte concrete, reprezintă o oportunitate câștigată de concurenții noștri. Acum este momentul să definim ce tip de economie dorim să construim în următorii 20 de ani, în România, pentru România.
Citește șiCu cât ar putea crește pensiile și salariile în 2027. Ce scrie în raportul S&P, după ce agenția de rating nu ne-a retrogradat la junk
Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că România trebuie să îşi schimbe abordarea în privinţa utilizării fondurilor europene. „Am funcţionat ca o economie de proiecte şi de bife. Avem nevoie de o economie de orchestrare, în care investiţiile în energie, digital, industrie şi educaţie se integrează într-o arhitectură coerentă, iar capitalul public şi cel privat lucrează împreună, nu în paralel”, precizează sursa citată.
Conform Manifestului, Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene va modifica modul de acces la o porțiune semnificativă a finanțărilor.
„Noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, schimbă regulile jocului. România ar urma să aibă o alocare directă de 60 miliarde de euro prin Planul Naţional şi Regional de Parteneriat, cu finanţare condiţionată de rezultate, jaloane şi reforme. Dar adevărata competiţie începe acolo unde alocările naţionale se termină, cu 400 miliarde de euro prin Fondul European pentru Competitivitate şi Horizon Europe, care nu se distribuie pe ţări, ci se câştigă. Se câştigă proiect cu proiect, în competiţie directă cu campionii europeni: Germania, Franţa, Olanda sau Suedia”, se menţionează în document.
Concordia atrage atenţia asupra riscului ca România să se concentreze exclusiv asupra fondurilor care îi revin prin alocare directă „şi să rateze competiţia pentru zecile de miliarde suplimentare care vor decide cine construieşte următoarea generaţie de industrii europene”.
Printre măsurile propuse se numără adoptarea unui Pact Naţional pentru Competitivitate: „Un Pact Naţional pentru Competitivitate, dincolo de ciclurile electorale. Adoptarea, prin acord transpartinic, a unei strategii economice pe 20-30 de ani, cu priorităţi economice (industrie, agricultură, servicii), ţinte măsurabile şi reguli stabile indiferent de rotativa politică. Fără planificare pe termen lung, România rămâne captivă ciclurilor de cel mult patru ani”.
O altă propunere vizează concentrarea resurselor asupra unui număr limitat de sectoare, ancorate în contextul european și global. „Alegerea a patru-şase sectoare în care România poate deveni lider regional. Nu putem fi competitivi în toate domeniile. Propunem concentrarea pe sectoare care construiesc pe resursele şi avantajele competitive ale României, care sunt ancorate în contextul european şi global şi ancorate în viitor pentru a livra valoarea adăugată pe termen mediu şi lung. Alegerile trebuie făcute acum, fundamentate cu criterii economice, nu politice”, precizează documentul.
Concordia subliniază necesitatea pregătirii în avans a proiectelor ce vor beneficia de finanțare în următorul exercițiu financiar european.
„Un portofoliu naţional de proiecte mature, pregătit înainte de lansarea apelurilor. Constituirea, până la finalul lui 2027, a unei bănci naţionale de proiecte strategice pregătite pentru finanţare: studii de fezabilitate, autorizări, structuri de finanţare. Una dintre problemele cronice ale perioadelor anterioare a fost lipsa proiectelor gata de implementare, nu lipsa banilor”, se mai arată în Manifest.
Organizaţia patronală susține, de asemenea, inițierea consorțiilor ce adună corporații mari, întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, universități, institute de cercetare și instituții financiare, toate orientate spre scopuri comune.
Documentul mai prevede crearea unui cadru prin care granturile, garanţiile, împrumuturile şi capitalul privat funcţionează integrat încă din faza de structurare a proiectelor. „Un grant de 20 de milioane de euro poate mobiliza 50 de milioane de capital privat. Obiectivul nu este maximizarea absorbţiei, ci maximizarea randamentului economic al fiecărui euro public”, se mai precizează în document.
O altă inițiativă urmărește stabilirea unui program naţional pentru modernizarea și digitalizarea IMM-urilor. În ceea ce privește politica industrială, organizația propune orientarea acesteia către sectoarele considerate strategice.
„O politică industrială actualizată, orientată spre integrare verticală. O strategie clară pentru energie, semiconductori, baterii, apărare şi inteligenţă artificială şi biotehnologii, sectoare strategice care să valorifice reconfigurarea lanţurilor globale de aprovizionare (near-shoring şi friend-shoring) şi să mute industria românească de la execuţie spre creare de valoare. Statele care intră primele pe aceste lanţuri valorice vor atrage cea mai mare parte a finanţării”, se precizează în document.
Riscuri sunt evidențiate în manifest, subliniind pericolele pe care le poate întâmpina România dacă intră în intervalul 2028-2034 fără a adopta o nouă abordare. Printre aceste amenințări se numără riscul de a rămâne piață de consum.
„Fondul European pentru Competitivitate finanţează tehnologie, industrie avansată, apărare, inteligenţă artificială şi energie, biotehnologii.”
În lipsa unei politici industriale clare și a consolidării cercetării, România ar putea să se limiteze predominant la vânzarea de produse și la producția cu valoare adăugată redusă, în timp ce valoarea generată de noul fond se va concentra în principal în
În final, Concordia subliniază că miza următorului exerciţiu financiar european nu este doar valoarea fondurilor atrase. „În ultimii 20 de ani am vorbit despre convergenţă. În următorii 20 trebuie să vorbim despre competitivitate. Adevărata întrebare nu este câţi bani vom primi, ci ce economie vom construi cu ei, iar fereastra 2028-2034 este fereastra repoziţionării strategice a României şi nu va rămâne deschisă la nesfârşit. România poate şi trebuie să facă trecerea de la beneficiar al politicilor europene la creator şi contributor de competitivitate în Europa”, se arată în Manifest.
COMENTARII / 0