Asociația Română a Băncilor a înaintat o declarație joi referitoare la investigația Consiliului Concurenței cu privire la indicele ROBOR, afirmând că băncile membre respectă legislația națională și se comportă în conformitate cu reglementările privind concurența. Această poziție a fost exprimată după ce Consiliul Concurenței a încheiat etapa de colectare a datelor și a remis un raport preliminar către părțile implicate, în cadrul căruia erau examinate posibilele înțelegeri sau practici concertate între cele 10 bănci care participă la procedura de stabilire a indicelui ROBOR.
Bogdan Chirițoiu, președintele instituției, a declarat că ancheta în curs se axează pe modul în care băncile s-au comportat, și nu pe cadrul legal în sine.
„Ancheta nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor”
Citește șiANPC anunţă că au intrat în vigoare noi reguli pentru comercianţi. Ce trebuie să știe consumatorii
, a afirmat el.
În cazul în care vor fi constatate nereguli, eventualele sancțiuni ar putea fi foarte mari.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a adus în discuție neclaritățile care persistă în opinia publică cu privire la atribuțiile băncilor, rolul băncii centrale și modul de funcționare al ROBOR.
Asociația Română a Băncilor ARB a oferit o poziție oficială cu privire la investigația demarată de Consiliul Concurenței pe tema ROBOR.
„Băncile au respectat legea”
, susțin reprezentanții ARB. În cadrul investigației, autoritățile analizează posibile nereguli legate de modul în care băncile au calculat și au comunicat valorile ROBOR. Această investigație vizează practicile băncilor în perioada care a stat la baza stabilirii valorilor ROBOR. Consiliul Concurenței este instituția responsabilă cu monitorizarea concurenței pe piața financiară din România.
Reacția Asociației Române a Băncilor a fost comunicată joi, afirmând că institutiile bancare românești respectă în mod continuu legislația națională referitoare la stabilirea ROBOR. Potrivit organizației, băncile au manifestat o conduită conformă normelor de concurență, aceasta fiind o preocupare permanentă și prioritară pentru comunitatea bancară.
Reprezentanții ARB afirmă că băncile din România acționează în conformitate cu normele naționale care reglementează calculul indicele de referință ROBOR.
„Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităților va confirma că băncile au acționat în permanență cu bună-credință, în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil, precum și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente”
,
susțin ei, adăugând că respectarea legislației și a normelor de concurență constituie o preocupare permanentă și prioritară pentru comunitatea bancară.
Reglementările stricte ale pieței monetare interbancare sunt stipulate în Norma 4/1995, care reglementează funcționarea acestui sector.
Banca Națională a României (BNR) are un rol esențial în acest context, fiind responsabilă cu organizarea, reglementarea și supravegherea activităților băncilor.
Potrivit informațiilor disponibile, BNR impune criterii stricte pentru participarea băncilor la piața monetară, care implică tranzacționarea lichidității.
În plus, BNR stabilește regulile de tranzacționare și de transparență pentru mecanismele de cotare la nivelul acestei pieței.
În contextul reglementărilor europene, ARB remarcă faptul că BNR, în calitate de supraveghetor al acestei piețe reglementate, are la dispoziție cadrul legislativ adecvat pentru a preveni abuzurile de piață, inclusiv manipularea indicilor de referință, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 596/2014.
Asociația Română a Băncilor ARB a emis o declarație în care afirmă că nu are cunoștință de sancțiuni impuse băncilor pentru nerespectarea obligațiilor legate de cotarea ROBOR sau de vreo sesizare din partea BNR în legătură cu regulamentul european.
Modalitatea de prezentare a acestui subiect în spațiul public a dus la o percepție eronată cu privire la funcționarea unei piețe reglementate.
Potrivit ARB, până când mecanismele acestei piețe reglementate nu vor fi pe deplin înțelese de public,
„acuzațiile formulate pot declanșa consecințe negative privind șocul operațional, juridic, de finanțare și reputațional”
.
Consecințele unor acuzații nefondate ar putea fi deosebit de grave pentru stabilitatea financiară, mai ales dacă acestea ar duce la pierderea de credibilitate sau la o blocare a procesului de stabilire a ratei ROBOR, ceea ce ar avea repercusiuni directe asupra economiei, afacerilor și populației în ansamblu.
ARB subliniază că, în cazul unor probleme cu implicații sistemice, este esențial ca orice concluzie să se bazeze exclusiv pe o analiză amănunțită și pe dovezi concrete, pentru a evita evaluări pripite care ar putea destabiliza funcționarea pieței și percepția publică.
Stabilitatea financiară este profund influențată de ROBOR, un indice a cărui funcționare neîntreruptă și reprezentativitate sunt vitale, după cum susține Asociația.
ROBOR are o importanță deosebită în mecanismul de transmisie a politicii monetare și în buna funcționare a pieței monetare. Procesul de stabilire a valorii acestui indice este unul complex și se bazează pe cotațiile reale de lichiditate din piața interbancară, fiind supus supravegherii BNR și unor reguli stricte.
În acest context,
participanții la piață trebuie să îndeplinească condiții riguroase și să respecte reglementări stricte
, având în vedere rolul esențial al acestei piețe în asigurarea stabilității financiare și a accesului la finanțare pentru angajatori și entități publice, conform ARB.
Ancheta Consiliului Concurenței se axează pe băncile care au fost implicate în procesul de stabilire a indicelui ROBOR. Consiliul Concurenței analizează posibile nereguli comise de instituțiile financiare în perioada respectivă. Informațiile privind băncile vizate și posibilele încălcări ale legislației urmează să fie examinate în cadrul investigației. Detalii suplimentare nu au fost oferite până în prezent.
Consiliul Concurenței a inițiat o anchetă în octombrie 2022, fără o sesizare prealabilă, cu privire la posibile înțelegeri sau practici comune între cele 10 bănci care participă la calcularea ROBOR în cadrul procesului de „fixing”.
Următorul pas în această procedură este audierea băncilor implicate, după ce acestea au primit deja un Raport preliminar care reprezintă o etapă intermediară.
În urma acestui proces, autoritatea de reglementare va emite o decizie finală.
Indicele ROBOR reprezintă rata de referință pentru depozitele interbancare plasate între un grup de 10 instituții de credit din România, alese în funcție de criterii de performanță definite de Banca Națională a României, care sunt considerate relevante pentru activitatea pe piața monetară interbancară din țară.
10 bănci sunt implicate în procesul de calcul al ROBOR, și anume:
Acestea sunt:
entitățile financiare participante
la mecanismul de stabilire a ROBOR, după cum urmează:
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România,
Banca Comercială Română,
BRD – Groupe Societe Generale,
Banca Transilvania,
CEC Bank,
Eximbank,
ING Bank NV Amsterdam,
OTP Bank România,
Raiffeisen Bank și
Unicredit Bank.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat marți că scopul investigației este să examineze modul în care băncile s-au comportat și dacă acestea au stabilit în mod independent cotațiile, un factor crucial pentru corectitudinea și utilitatea indicatorului.
Nu cadrul de reglementare este vizat de această investigație
, ci mai degrabă modul în care băncile au interacționat și au stabilit cotațiile, a precizat el.
În esență, ancheta urmărește să stabilească dacă băncile au acționat în mod corect și transparent în ceea ce privește cotațiile, un aspect vital pentru funcționarea corectă a indicatorului.
Investigația Consiliului Concurenței se axează pe modul în care băncile s-au comportat, nu pe cadrul legal în sine, a declarat Chirițoiu, subliniind că scopul este de a stabili dacă băncile au stabilit cotații independente în procesul de fixing.
„Independența acestor cotații este esențială și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”
, a adăugat el.
Chirițoiu a menționat că acest tip de investigații au mai avut loc în Statele Unite și în alte țări europene, unele dintre ele încheindu-se cu sancțiuni semnificative.
Nu există încă o decizie finală
, însă procedura urmează să avanseze semnificativ prin audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora de către șeful autorității de concurență.
necaz rewritten to:
Consiliul Concurenței a declanșat deja o serie de discuții și presupuneri legate de raportul investigației ROBOR, chiar dacă o hotărâre definitivă nu a fost încă luată.
Urmează o etapă extrem de importantă a procesului, și anume interogarea băncilor și expunerea motivelor acestora.
Procedura urmează să avanseze semnificativ prin audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora de către șeful autorității de concurență, care a generat numeroase dezbateri.
În acest stadiu,
nu există încă o decizie finală
.
replaced with
Numeroase dezbateri au fost generate de raportul investigației ROBOR, deși Consiliul Concurenței nu a luat încă o decizie finală.
O etapă crucială a procesului este pe punctul de a începe, și anume audierea băncilor, care vor avea ocazia să prezinte argumentele lor.
Nu există încă o decizie finală
în acest caz, dar procedura va continua cu interogarea băncilor de către șeful autorității de concurență.
Șeful autorității de concurență a informat că raportul investigației privind ROBOR a stârnit numeroase discuții și ipoteze, în ciuda lipsei unei decizii finale deocamdată.
În următoarea etapă, băncile vor fi audiate și li se va oferi posibilitatea să prezinte argumentele lor.
Procedura urmează să intre într-o fază extrem de importantă, respectiv audierea băncilor și prezentarea motivelor acestora, a precizat șeful autorității de concurență,
nu există încă o decizie finală
.
În urma apariției unor speculații, Chirițoiu a declarat, potrivit Agerpres, că atunci când se emite o decizie, aceasta este adusă în cunoștința publică odată cu explicațiile pertinente.
Nu este obișnuit și nici util să discutăm o propunere de decizie, care poate suferi modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor
.
Raportul a stârnit deja discuții și presupuneri, însă nu a fost încă luată o decizie finală.
Procedural și din punct de vedere legal, situația nu prezintă caracter excepțional, fiind ridicată doar miza financiară. În cazul în care se vor aplica sancțiuni pecuniare, acestea vor avea valori considerabile, ținând cont de domeniul de activitate și de dimensiunile întreprinderilor vizate. Cei nemulțumiți de o posibilă hotărâre a Consiliului Concurenței o vor putea ataca în fața instanțelor judecătorești, începând cu
Curtea de Apel București
și continuând cu
Înalta Curte de Casație și Justiție
.
Președintele Isărescu a făcut referire la anumite confuzii existente.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a făcut publică declarația sa în legătură cu anumite neclarități existente în spațiul public cu privire la atribuțiile băncilor, băncii centrale și modul de funcționare a indicatorilor economici, printre care și ROBOR, în cursul zilei de luni.
Acesta a menționat că a studiat raportul întocmit de Consiliul Concurenței, un document ce se compune din aproximativ 500 de pagini, la care se adaugă un număr de circa 300 de pagini de anexe, evidențiind complexitatea acestuia.
Nu am găsit motive de îngrijorare
legate de bănci, a afirmat el, după ce a analizat documentul detaliat.
În acest context, Isărescu a punctat că băncile au respectat cadrul legal în vigoare.
se transformă în
În cursul zilei de luni, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a adus în atenție anumite percepții eronate care încă persistă în ceea ce privește rolul băncilor și al băncii centrale, precum și funcționarea unor indicatori economici cheie, cum ar fi ROBOR.
Raportul Consiliului Concurenței, care numără în jur de 500 de pagini și include suplimentar aproximativ 300 de pagini de anexe detaliate, a fost descris de către acesta ca fiind extrem de complex.
Guvernatorul Băncii Naționale a României a prezentat un raport care clarifică de la bun început natura Indicele ROBOR, și anume un indicator al pieței monetare interbancare, care nu se limitează doar la a fi un reper pentru creditele acordate populației.
„Cotațiile care stau la baza stabilirii ROBOR sunt ferme și obligatorii, ele nefiind simple valori orientative”
, a accentuat Isărescu, reafirmând astfel că mecanismul de determinare a acestui indice funcționează într-o manieră transparentă și obligatorie pentru toate părțile implicate, contrar unor opinii vehiculate anterior în spațiul public.
În continuare există opinii eronate cu privire la responsabilitățile băncilor și ale băncii centrale, precum și indicatorilor utilizați în cadrul societății.
„Discuția despre ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească”
, a afirmat Isărescu.
Pericolul unei discuții publice despre ROBOR constă în faptul că poate fi greșit interpretată în cazul în care nu se are o înțelegere profundă a mecanismelor care guvernează piața monetară.
Acesta a continuat spunând că discuția publică despre ROBOR este periculoasă dacă este purtată fără înțelegerea mecanismelor pieței monetare.
becoming
Fără o înțelegere a mecanismelor pieței monetare, discuția publică despre ROBOR poate fi periculoasă, potrivit spuselor sale.
Reacțiile societății românești au fost suscitate din nou de discuția privind ROBOR-ul, care a reapărut pe ordinea de zi.
„Nu pot să intru în foarte multe detalii. Există un procedeu în derulare între bănci.”
Acestea sunt declarațiile recente făcute de Mugur Isărescu, care a explicat modul în care sistemul bancar operează într-o economie de piață.
În acest context, ROBOR reprezintă indicele pieței interbancare.
Anterior, s-a afirmat că acest indice ar fi utilizat pentru împovărarea creditelor acordate de diverși creditori.
În legătură cu cotațiile oferite de bănci, Isărescu a precizat că acestea sunt ferme și nu sunt indicative.
Piața monetară, alcătuită din Banca Națională și băncile comerciale, este esențială pentru transmiterea politicii monetare.
În acest sens, Isărescu a afirmat:
„Noi nu stăm acolo într-un tur de fildeș și decidem să majorăm dobânda”
Reacția guvernatorului BNR a stârnit critici din partea Blocului Național Sindical (BNS), care a condamnat atitudinea băncii centrale de a fi una de „intimidare” în cadrul investigației și a solicitat înființarea unei comisii parlamentare pentru a efectua o anchetă aprofundată.
În urmă cu mai mulți ani, și anume în 2008, o anchetă cu caracteristici similare a fost deja efectuată, după cum reamintește ARB.
Potrivit Asociației Române a Băncilor, dinamica ROBOR este condiționată de elementele de bază ale pieței monetare și de variabile macroeconomice, și nu de înțelegeri între instituțiile bancare.
Potrivit informațiilor disponibile, creșterea la nivel global a ratelor dobânzilor începând cu anul 2022 nu a constituit un eveniment izolat, ci mai degrabă o tendință generală.
În fiecare țară, factorii economici precum inflația, deficitele fiscale și structura economiei au influențat amploarea acestor majorări.
Potrivit ARB, factorii care influențează costul finanțării interbancare nu pot fi controlați de băncile locale prin modul în care stabilesc cotațiile.
„Niciunul dintre acești factori nu poate fi influențat de comportamentul băncilor locale prin modul în care ele cotează costul finanțării interbancare”
.
Consiliul Concurenței a inițiat investigația în 2022, perioadă marcată de multiple crize, printre care inflația record de după perioada pandemică, criza energetică și criza de securitate pe fondul conflictului din Ucraina.
În același timp, organizația menționează că evoluția ROBOR este condiționată de mai mulți factori, printre care dezechilibrele macroeconomice, nivelul ratei inflației și cel al dobânzii de politică monetară, necesarul de lichiditate, evaluările agențiilor de rating și ale finanțatorilor, precum și instabilitatea politică și guvernamentală.
Potrivit Asociației Române a Băncilor, băncile analizate își stabilizează strategiile de prețare și cotațiile în mod autonom, pe baza evaluărilor individuale ale riscurilor și cheltuielilor de finanțare.
Faptul că cotațiile prezintă similarități în anumite perioade nu implică o înțelegere tacită între bănci, ci mai degrabă o reacție firească a entităților economice supuse acelorași presiuni de piață, arată sursa citată.
Potrivit argumentelor prezentate de ARB, perioadele de criză, caracterizate printr-o accentuare a riscurilor, au avut loc în cursul anului în care a fost demarată ancheta, pe fondul unei inflației fără precedent de 16,8% înregistrată în luna noiembrie 2022, după încheierea perioadei pandemice. Aceste evoluții, susțin reprezentanții ARB, sunt consecința directă a materializării riscurilor și nu pot fi interpretate ca fiind rezultatul unor acorduri între bănci.
În plus, instituțiile bancare susțin că ROBOR la trei luni se afla la jumătatea valorii inflației atunci când a început ancheta.
România se numără printre țările care au înregistrat presiuni inflaționiste considerabile atât în trecut, cât și în prezent.
Stabilitatea prețurilor constituie obiectivul primordial al Băncii Naționale a României, care a adoptat o serie de măsuri pentru a face față unui record al ratei inflației înregistrat după pandemie. În anul 2022, BNR a recurs la majorarea de 8 ori a dobândei de politică monetară, aceasta fiind 6,75% la sfârșitul anului 2022, după ce în 2021 aceasta a fost de 1,75%.
În 2008, Consiliul Concurenței a inițiat o anchetă asemănătoare cu privire la instituțiile de credit care operează pe piața monetară interbancară din România, axată pe stabilirea ROBOR și pe funcționarea acestor platforme.
Potrivit ARB, nu există înregistrări ale unor deficiențe concurențiale sesizate la acea vreme, având în vedere că regulile de funcționare și platformele folosite nu au înregistrat schimbări majore.
Reiterând poziția sa, Asociația Română a Băncilor a atras atenția că ROBOR reprezintă un indicator de piață cu rol sistemic crucial. În acest context, acuzațiile aduse acestui mecanism trebuie examinate cu extremă precauție. Potrivit sursei, consecințele unor astfel de acuzații ar putea fi resimțite în încrederea investitorilor străini, precum și în costurile de finanțare suportate de stat, de populație și de companii.
Orice modificare a mecanismului poate duce la o reglementare efectivă a infrastructurii de piață, ceea ce ar putea crea un conflict între reglementările actuale ale pieței monetare și instrumentele dreptului concurenței.
În opinia ARB, intervențiile externe care afectează cadrul funcțional al pieței monetare pot fi văzute ca o încălcare a autonomiei instituționale.
„Orice fel de acțiuni care modifică sau afectează funcționarea mecanismului pot reprezenta în fapt o reglementare de facto a unei infrastructuri de piață, cu potențial de conflict între regimul actual aplicabil pieței monetare/benchmarkurilor și instrumentele dreptului concurenței. Orice intervenție exogenă care afectează capacitatea de a asigura un cadru funcțional al pieței monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituțională”
COMENTARII / 0