La 2025, România a înregistrat o scădere semnificativă a consumului de bere, atingând 14,4 milioane de hectolitri, valoare minimă istorică, potrivit declarațiilor lui Constantin Bratu, director general al Asociației Berarii României.
Nu avem detalii suplimentare
a afirmat el, într-un eveniment de presă care a celebrat 21 de ani de activitate neîntreruptă a organizației, un „majorat universal”.
Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?
La un nivel minim de două decenii, consumul de bere în România a înregistrat o valoare care reflectă o descreștere de 4% în comparație cu anul precedent. În urma unei perioade de stabilitate relativă în 2024, care a înregistrat aproximativ 15 milioane de hectolitri, informațiile aferente anului 2025 confirmă că respectiva scădere nu constituie un fenomen izolat, ci mai degrabă o tendință de reducere alarmantă. Astfel, reprezentanții sectorului subliniază că, în intervalul de patru ani anterior, piața a înregistrat o scădere cumulată de aproximativ 15%.
Creșterea inflației, care erodează puterea de cumpărare a populației românești, scăderea standardului de viață și, mai precis, majorarea accizelor sunt factorii care au dus la această scădere. În acest context, asociația propune menținerea acestui nivel pentru o perioadă extinsă de timp, după cum se
menționează
într-un apel către legiuitori.
În legătură cu un anumit aspect relevant exclusiv pentru domeniul nostru, și anume impozitul pe bere, se remarcă faptul că 55% a fost creșterea acestui impozit în ultimele 15 luni, atingând 26,2%. Din nefericire, experiența istorică nu a fost folosită ca lecție și ori de câte ori s-a înregistrat o majorare a impozitului, sectorul berii a înregistrat o scădere; dimpotrivă, atunci când s-a produs o scădere sau o menținere a nivelului acestui impozit pe o perioadă mai lungă, s-a observat o reaconditionare treptată a pieței.
„Și dacă ne uităm la ceva specific doar sectorului nostru, anume acciza la bere, constatăm că anul trecut am avut una dintre cele mai mari creșteri și în ultimii ani de zile creșterea de accziză a fost de 55% în ultimele 15 luni, ajungând chiar la 26,2%. Din păcate, nu învățăm ddin istorie și de fiecare dată când am avut creșteri de acciză, piața berii s-a contractat, de fiecare dată când am avut o relaxare din punct de vedere accizei sau o păstrare a nivelului de acciză o perioadă de timp mai lungă, s-a constatat că piața ușor,ușor și-a revenit”, a detaliat Constantin Bratu.
Asociația a raportat că un factor cheie care a contribuit la această tendință descendentă este majorarea considerabilă a taxei pe bere. 55% a fost creșterea totală a accizei din 2022 până în prezent, inclusiv o creștere de 26,2% înregistrată din 2025 și până în prezent. În ciuda acestui fapt, un plan fiscal a fost aprobat în octombrie 2024, care prevedea o creștere mult mai mică, de 9,5%, pentru perioada 2025–2026.
Producătorii și angajații lor se confruntă cu dificultăți din cauza scăderii consumului, care are drept rezultat încasări mai mici la buget. Acest fenomen are un impact semnificativ asupra industriei, determinând-o să ridice problema în fața legiuitorilor.
În cadrul discuțiilor despre consumul de bere, un oficial a subliniat importanța acestui sector în economia românească. 95,5% din cererea de bere este satisfăcută prin producția locală, ceea ce demonstrează rolul semnificativ al industriei berii în țară.
„Piața berii din România este ancorată economia națională, cererea de bere ajungând să fie acoperită într-o proporție de 95,5% de producție locală, fiind unul dintre cele mai importante sectoare din România”
a explicat oficialul.
În perioada de două decenii și un an de funcționare, Asociația Berarii României a canalizat fonduri substanțiale către diverse proiecte, concretizate într-o valoare de 2,2 miliarde de euro investiți în procese de inovare, upgrade-uri tehnologice, sporirea capacităților productive, implementarea de soluții sustenabile și protecția mediului. Paralel, aceeași entitate a înregistrat contribuții financiare în valoare de 5,63 miliarde de euro pe aceeași perioadă.
Importanța sectorului berii a fost subliniată de către Boris Miloushev, președintele Asociației Berarii României, care a afirmat următoarele:
„Vorbim despre un sector care susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și care contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională – 3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat”.
Majoritatea covârșitoare a consumului de bere, 90%, a avut loc în mediul domestic. Locuințele private au reprezentat locul predominant pentru consumul de bere.
La o analiză mai atentă, se remarcă o tendință de scădere a puterii de cumpărare, sau cel puțin o abordare mai prudentă a cheltuielilor de către români. 90% din bere a fost consumată în confortul propriei case, în timp ce doar 10% a fost achiziționată pentru a fi consumată în localurile din oraș, unde costurile sunt considerabil mai ridicate.
În legătură cu consumul de bere, prețurile de achiziție prezintă variații semnificative, atât în sectorul horeca, cât și în cel de retail. Aceste diferențe de preț sunt justificate de costurile de operare distincte în cele două sectoare. Puterea de cumpărare a românilor influențează comportamentul lor de consum, determinând frecvența ieșirilor în oraș, asocierea consumului de bere cu mâncarea și opțiunea de a consuma bere la terasă.
„Cu siguranță există o diferență de preț între achiziția berii, atât în horeca, cât și în retail. Este normal să existe această diferență de preț, pentru că costurile de exploatare în cele două segmente, două sectoare, sunt total total diferite. Și sigur că puterea de cumpărare în general pe care românii o au afectează dorința de a ieși la socializare, în un oraș sau nu, și de a consuma mai mult sau mai puțin, de a asocia mâncare cu un pahar de bere sau doar de a consuma bere la terasă, fără mâncare. Această presiune financiară și fiscală schimbă ușor obiceiurile de consum. Noi analizăm din perspectiva volumelor de bete vândute de către producătorii de bere către aceste către aceste canale din totalul de vânzări”
Această situație financiară și fiscală are un impact subtil asupra obiceiurilor de consum. Analiza producătorilor de bere se axează pe volumele de bere vândute prin aceste canale, raportate la totalul vânzărilor.
Contractarea pieței de bere din România are repercusiuni semnificative asupra altor sectoare, 2025 marcând o scădere considerabilă a consumului. Producția în exces se ridică la aproximativ 30%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere de 35%. În același timp, contribuțiile directe ale membrilor Berarii României la bugetul de stat au scăzut, ajungând la 325 milioane de euro. Această situație a dus, de asemenea, la o reducere a numărului de locuri de muncă oferite de sectorul berii.
Potrivit declarațiilor unui reprezentant al industriei, sectorul berii în România are o influență semnificativă asupra economiei în ansamblu, fiind interconectat cu diverse sectoare cheie. 14,4 milioane de hectolitri reprezintă nivelul cel mai scăzut al pieței berei din ultimii două decenii, ceea ce a ridicat anumite îngrijorări.
„Sectorul berii din România nu se reduce strict la produsul în sine, el este un multiplicator pentru întreaga economie, care se ramifică și este în strânsă legătură cu alte sectoare importante pentru economia țării. De aceea, pentru Berarii României, scăderea sub pragul istoric din ultimii 20 de ani a pieței la 14,4 mil. hectolitri, este într-adevăr un semnal de alarmă. Contextul macro-economic global, percepția consumatorilor și creșterea accelerată a taxării au generat un efect de bumerang: prețuri mai mari, consum mai mic și contribuții reduse la bugetul de stat. Nu este firesc să devină mai rentabil să aduci berea îmbuteliată din afara țării, să nu o mai produci intern cu resursele locale. Monitorizăm evoluția sectorului în continuare, dar impactul negativ înregistrat la nivelul anului 2025 este major”, a detaliat Constantin Bratu.
Asociația din domeniul berii subliniază că reducerea numărului de locuri de muncă 57.800 în anul 2025, față de 60.000 în 2024, are implicații îngrijorătoare pentru sector. Impactul nu se limitează la aspectele fiscale, ci se extinde și asupra economiei și societății. Locurile de muncă din producția de bere, numărând 5.500, au efecte asupra altor sectoare: 8.300 de locuri de muncă în HoReCa, 18.000 în comerț, 17.000 în lanțul de aprovizionare și 9.000 în agricultură. În același timp, procentul de consum în HoReCa a înregistrat o scădere de la 10% la 9%, ceea ce indică o tendință de schimbare a preferințelor consumatorilor către consumul în mediul privat.
România se situează pe locul 10 în cadrul Uniunii Europene ca producător de bere, cu un număr impresionant de 88 de fabrici de bere, din care 76 sunt considerate microberării și sunt răspândite în 75% dintre județele țării. În ceea ce privește materiile prime utilizate în producția de bere, 80% dintre acestea sunt asigurate de culturi locale. Sectorul berii a stabilit o colaborare durabilă cu fermierii români care cultivă materiile prime necesare producției de bere, devenind un partener stabil în ultimii ani.
Creșterea înregistrată în segmentul berii fără alcool a fost de 10%, potrivit datelor recente. Acest sector a cunoscut o expansiune care a atras atenția industriei.
Conform datelor furnizate de asociație, 2025 marchează un moment în care berea încă ocupă un loc de frunte în alegerile consumatorilor în cadrul reuniunilor cu prietenii, procentul celor care o asociază în primul rând cu socializarea fiind de 72%, acesta fiind un aspect demn de remarcat.
Piata berii este dominată de berea Lager, care reprezintă 92% din total, în vreme ce popularitatea berii fără alcool crește. Anume, acest segment a înregistrat o expansiune de 10% în anul curent, raportat la 2024, și a ajuns să ocupe aproximativ 7% din piață.
Într-o declarație recentă, Constantin Bratu a subliniat că numărul persoanelor care aleg să consume bere fără alcool este în creștere. Acest fenomen poate fi observat în rândul tinerilor adulți care au împlinit vârsta de 18, respectiv 20 de ani, precum și în rândul altor categorii de persoane care preferă să consume bere fără alcool în anumite situații.
„Există aproape un sortiment de bere fără alcool la fiecare bere cu alcool, varietatea este foarte mare”
a afirmat Constantin Bratu, adăugând că aceste persoane optează pentru bere fără alcool atunci când urmează să conducă un vehicul sau când doresc să rămână în control, preferând să se bucure de petrecere fără a-și pierde cumpătul.
În ceea ce privește ambalajele, s-a observat o distribuție relativ uniformă a preferințelor consumatorilor pentru sticlă, doză și PET, fiecare reprezentând aproximativ 31%-33% din piață. În anul 2025, categoria de ambalaje care a cunoscut o creștere de 8% a fost doza. Pe de altă parte, vânzările de bere în ambalaje reutilizabile din sticlă (RGB) au stagnat la aproximativ 15% din cota de piață.
COMENTARII / 0