peste 170 de cereri referitoare la fraude realizate prin canale bancare au fost trimise în acest an către CSALB. În numeroase cazuri, victime
Majoritatea rapoartelor prezintă situații în care victimele fraudei s-au găsit obligate să
În plus, în cadrul analizei CSALB se regăsesc cazuri în care consumatorii au solicitat creditele în mod propriu și apoi le-au transferat la conturi necunoscute, motivat de dorința de a achiziționa criptoactive, acțiuni sau pentru a acoperi alte presupuse fraude sau datorii.
Citește șiBREAKING Standard & Poor’s menține ratingul de țară al României la nivelul BBB-, dar păstrează perspectiva negativă: „Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027-2028”
În documentele de negociere adresate instituțiilor bancare, subiecții expun proceduri sofisticate de fraudă, iar daunele cauzate pot atinge 20.000 de euro în situațiile examinate de CSALB.
Din păcate, în cea mai mare parte a cazurilor, instituțiile bancare refuză să proceseze solicitările de reconciliere în cadrul CSALB. Principalul motiv constă în faptul că aceste situații se află în prezent sub investigație a Poliției, iar infractorii nu au compromis securitatea bancară, ci au intrat în conturi cu sprijinul titularilor.
Alexandru Păunescu, delegat al Băncii Naționale a României în cadrul Colegiului de Coordonare al CSALB, evidențiază un fenomen alarmant care provoacă un număr tot mai mare de victime printre consumatorii de produse și servicii financiare.
„Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse și servicii financiare. «Creditele false» provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicațiile de homebanking sau chiar la propriile telefoane și laptopuri.
Majoritatea împrumuturilor obținute în mod fraudulos se realizează prin intermediul internetului, după ce infractorii exercită manipulare emoțională asupra victimelor și se prezintă ca fiind „de la bancă”, „de la Poliție” sau „de la BNR”. În plus, la CSALB există situații în care indivizii au contractat credite sub presiune psihologică a infractorilor, iar ulterior au transferat fondurile către conturi sub controlul acestora.
O altă categorie de fraude implică exploatarea aspirației publicului de a obține profituri imediate, prin achiziționarea de acțiuni sau criptoactive. Utilizând aplicații de comandă la distanță, hoții reușesc să scoată în câteva secunde economii acumulate de-a lungul anilor sau să solicite împrumuturi în numele victimelor.
CSALB recomandă, în primul rând, să se examineze cu atenție veridicitatea apelurilor sau mesajelor care, de obicei, solicită consumatorilor să efectueze tranzacții financiare în grabă, sub diverse pretexte. Atenție trebuie acordată și situațiilor în care se cere identificare video a clientului, deoarece aceste înregistrări pot fi ulterior exploatate prin tehnici deepfake pentru a se autentifica în aplicațiile bancare. În consecință, atacatorii pot utiliza clipuri video și audio pentru a evita sistemele de securitate ale băncilor, subliniază instituția.
Se reamintește consumatorilor că băncile nu cer niciodată informații de acces (user, parolă) și coduri de autorizare (PIN, CVV), indiferent de canalul de comunicare.
„Evitați accesarea linkurilor primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau mesaje pe rețelele sociale care par a fi ale băncii, mai ales dacă vi se solicită să acționați rapid sau să vă introduceți datele personale sau bancare. Nu descărcați aplicații la solicitarea altor persoane și nu urmați instrucțiuni primite telefonic, de obicei semnalând situații urgente în care trebuie să acționați pentru efectuarea de plăți, transferuri sau blocări/deblocări de conturi. Verificați periodic tranzacțiile și soldurile conturilor și activați notificările pentru a depista imediat orice activitate suspectă. Securizați-vă telefonul și aplicațiile prin parole și nu le comunicați nimănui!”
COMENTARII / 0