Criza energetică se adâncește: exporturi la prețuri mici, importuri scumpe

Timp de aproximativ trei ani, România traversează o perioadă de acută criză energetică, caracterizată prin costuri din ce în ce mai mari și ineficacitatea măsurilor...

Timp de aproximativ trei ani, România traversează o perioadă de acută criză energetică, caracterizată prin costuri din ce în ce mai mari și ineficacitatea măsurilor luate de către cei responsabili, potrivit declarațiilor lui Călin Vilt, membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, făcute marți.
Situația din sectorul energetic nu a fost gestionată corespunzător de către stat, în pofida semnelor clare de deteriorare observate în ultimii ani.

Trii ani de criză energetică profundă sunt în curs, iar nimic nu se face pentru rezolvarea acestei probleme. Potrivit lui Călin Vilt, nici Parlamentului, nici Guvernul nu au capacitatea de a gestiona eficient această situație.

„Vedem că suntem de trei ani într-o criză profundă de energie. Nu se întâmplă nimic, nici Parlamentul, nici Guvernul nu sunt în stare să gestioneze această problemă a energiei”

Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”

, a declarat Călin Vilt în cadrul conferinței „România 2026-2040. Industria 4.0-5.0”, după cum relatează Agerpres.

Tarifele au crescut, însă motivul nu este explicit explicat. Consumatorii rămân în așteptarea unor clarificări.

Cătălin Vilt a făcut o paralelă între conjunctura curentă și intervalul 2000, perioadă în care România genera energie la cheltuieli considerabil mai mici și chiar reușea să obțină profit.

Potrivit specialistului, 2000 a fost anul în care, după ce RENEL și CONEL au fost restructurate, costurile de producție a energiei electrice au ajuns la 38 de dolari pe megawatt, generând și un profit. Această perioadă a fost marcată și de achitarea unei datorii semnificative, acumulată în urma rezultatelor alegerilor din 1996. În contrast, valoarea curentă a energiei produse depășește cu mult 100 de euro pe megawatt. În acest context, se ridică întrebarea: care este destinația acestor fonduri?

„Banii ăștia dispar undeva”

, a remarcat specialistul.

Creșterea prețurilor la energie are un impact direct asupra consumatorilor, care se confruntă cu costuri mai mari, însă explicațiile oficiale privind gestionarea acestor fonduri sunt puțin clare.
În acest context, o declarație recentă subliniază că gestionarea sumelor nu a fost clar explicată de către factorii de decizie.

Afirmația specialistului subliniază că sectorul energetic a fost privit ca o sursă de venituri de către întreaga clasă politică, fără deosebire de orientarea politică:

„Toată lumea a înțeles că energia este autosustenabilă, prin tariful energiei. Nu putem să punem mâna pe un partid sau altul, dar toți au înțeles că se pot scoate bani din energie”

.

România a adoptat una dintre cele mai generoase politici de certificate verzi din Uniunea Europeană, însă acest lucru a implicat costuri suplimentare suportate de consumatori.

„Am băgat mâna în buzunarul cetățeanului și am scos certificate verzi, cu multă generozitate”

.
Aceste costuri au fost în cele din urmă suportate de consumatori.

Se înregistrează diferențe considerabile între costurile de import și export în domeniul energetic. Prețurile de export sunt deosebit de scăzute, în timp ce importurile se realizează la costuri ridicate. Această situație este departe de a fi una echilibrată.

România se confruntă cu o problemă gravă în ceea ce privește gestionarea producției și consumului de energie, potrivit unui expert.
Modul în care țara noastră gestionează excedentul de energie este criticat.

„Exportăm energie când avem surplus aproape pe nimic și o importăm la niște prețuri foarte mari”

Această situație pune în evidență o ineficiență în strategia energetică a României.

Problemele sistemului energetic au fost subliniate de un specialist, care a afirmat că regenerabilele au fost implementate, însă fără soluții de stocare. În consecință, dispecerul energetic este nevoit să facă

„un balet extraordinar să țină sistemul în echilibru”

, după cum a precizat acesta.

Consumul de energie electrică pe cap de locuitor este considerat un indicator esențial pentru dezvoltarea economică, potrivit expertului, care a subliniat că acest aspect necesită atenție.
România se confruntă cu o situație dramatică, fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.
Pentru a aborda această problemă, expertul a accentuat necesitatea de a

„creștem consumul de energie electrică”

.

Economia românească se confruntă cu dificultăți structurale, un grad redus de industrializare și un consum economic slab fiind factori care contribuie la această situație.
Potrivit sursei citate, aceste aspecte se reflectă într-un nivel scăzut care persistă de mai multă vreme.

O problemă suplimentară și de asemenea gravă o constituie lipsa investițiilor destinate dezvoltării unor noi capacități de producție a energiei.

Potrivit declarațiilor lui Vilt, unitățile 3 și 4 de la Cernavodă se află într-o perioadă de inactivitate prelungită, caracterizată prin întârzieri în implementare.

„Nu s-a pus nicio cărămidă”

, a afirmat acesta.

Simultan, România a decis să închidă instalații de producție care utilizează combustibili fosili, însă nu a luat măsuri pentru a le înlocui cu unele noi.

Potrivit specialistului, odată ce se atinge o anumită valoare a consumului, toate sursele disponibile sunt deja utilizate, iar soluția devine importarea de energie.

„În momentul în care atingem un anumit nivel de consum, nu mai avem ce porni și ajungem să importăm energie”

COMENTARII / 0