Criza îngrășămintelor lovește Europa: Explozia prețurilor alimentelor se apropie

Deși au trecut mai bine de două luni de la debutul conflictului din Ucraina — nu Iran, după cum greșit s-ar putea deduce — unele dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri din Europa relatează că, până în prezent, prețurile produselor nu au înregistrat modificări semnificative ca urmare a crizei în curs. Însă, impactul creșterii costurilor pentru îngrășăminte și combustibil asupra recoltelor viitoare va conduce, în cele din urmă, la o nouă creștere a prețurilor produselor alimentare disponibile pe piața europeană, fenomen care se va resimți probabil în anul viitor.

Impactul conflictului din Ucraina asupra costurilor produselor alimentare de zi cu zi se va materializa printr-un proces lent și complex, care se desfășoară în trei etape distincte.
Gazul natural reprezintă punctul de plecare pentru fabricarea îngrășămintelor, care ulterior sunt integrate în procesele agricole.
Ulterior, rezultatele acestor procese se reflectă în alimentele disponibile pentru consumatori.
Fiecare etapă a acestui proces necesită un anumit număr de săptămâni pentru a se finaliza, iar

întregul ciclu se încheie în câteva luni

Citește șiFederația F.P.I.A.R se extinde și în Milano cu MCM Avvocati

.

Potrivit unui expert, majoritatea produselor alimentare disponibile în prezent în magazine au fost fabricate cu ajutorul resurselor achiziționate sau comandate înainte de criză.

„Cea mai mare parte a alimentelor care se găsesc acum pe rafturile supermarketurilor a fost produsă folosind resurse cumpărate sau contractate înainte de declanșarea totală a crizei”

,
a declarat David Laborde, director al Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO).

Rezerva de stabilitate a prețurilor la îngrășăminte în Europa este amenințată de dependența de importuri de gaze naturale, care sunt folosite la fabricarea îngrășămintelor cu azot produse pe plan local. O creștere a costului gazelor naturale, determinată de instabilitatea din Golful Persic, are un efect direct asupra prețului de producție al îngrășămintelor în Europa, făcându-le mai costisitoare.
Prin strâmtura Ormuz, o creștere semnificativă a fost înregistrată în ceea ce privește costurile gazelor naturale, 59%, în timp ce prețurile la îngrășăminte au ajuns să fie mai mari cu până la 50%, după cum relatează Politico. Cetățenii europeni vor resimți mai întâi efectele scumpirii combustibilului, la sfârșitul perioadei estivale. Ulterior, impactul acestei crize a îngrășămintelor se va face simțit.

Se preconizează că recoltele viitoare vor fi mai puțin abundente, ceea ce va duce la o creștere a costurilor pentru consumatori în anul 2027. Această situație va avea drept rezultat prețuri mai mari la produsele alimentare în magazine.

Fermierii din Europa au avut noroc în acest anotimp de primăvară, deoarece majoritatea dintre aceștia dețineau deja stocuri de îngrășăminte achiziționate înainte de începerea conflictului. Potrivit oficialilor Comisiei Europene, situația în ceea ce privește disponibilitatea resurselor necesare pentru sezonul curent este în mare parte asigurată.

În ciuda unui anumit optimism, situația nu pare să se mențină pe termen lung. Prețul grâului a rămas relativ constant față de perioada anterioară izbucnirii conflictului, însă costurile îngrășămintelor au înregistrat o creștere semnificativă. În consecință, o parte dintre fermieri au decis să reducă cantitățile de azot utilizate, în timp ce alții optează pentru cultivarea unor plante care necesită cantități mai mici de îngrășăminte.

Consecințele oricărei soluții implementate vor fi similare: producția agricolă diminuată în 2027 și, drept urmare, costuri majorate pentru consumatori la punctele de vânzare.

Anumite națiuni au înregistrat o soartă nefastă încă din acest an. În Irlanda, sectorul producerii de îngrășăminte este practic inexistent, situație care impune necesitatea de azot pe tot parcursul sezonului agricol pentru 90% din suprafața agricolă a țării.

Se apropie momentul crucial pentru fermierii irlandezi, deoarece majoritatea dintre aceștia obișnuiesc să achiziționeze îngrășăminte în perioada cuprinsă între februarie și septembrie.
În prezent, nu au constituit stocuri în avans, ceea ce îi obligă să procure aceste produse la costuri majorate înregistrate în acest moment.

Suedia se confruntă cu repercusiuni financiare semnificative în urma conflictului din Ucraina, potrivit Federației naționale a fermelor din țară, care a înregistrat pierderi de 160 de milioane de euro în rândul membrilor săi, reprezentând aproximativ 12% din profiturile acestora.

Consecințele se vor resimți în lanțul alimentar, deoarece cei care dețin rezerve de îngrășăminte își vor menține operațiunile la nivelul actual, în timp ce fermieri fără stocuri vor fi nevoiți să reducă utilizarea de îngrășăminte.
Acest lucru va duce la o scădere a recoltelor și, ulterior, la o creștere a costurilor suportate de consumatori, care vor fi afectați direct de această situație.

La nivel național în Statele Unite ale Americii, recoltele de grâu se vor situa la un nivel minim istoric, similar celui înregistrat în 1919, potrivit datelor actuale.

În scopul de a combate criza, Comisia Europeană a lansat un set extins de măsuri de urgență energetică menite să scadă cheltuielile și a ușurat regulile de ajutor de stat pentru sprijinirea fermierilor.

În ceea ce privește îngrășămintele, soluțiile propuse nu vor rezolva dificultățile pe termen scurt.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, urmează să prezinte un plan de acțiune pe 19 mai, care se sprijină pe patru axe principale:

• diminuarea dependenței de importurile externe,
• impulsionarea producției locale,
• încurajarea soluțiilor alternative cu emisii scăzute de carbon,
• și sprijinirea agricultorilor pentru a reduce cantitățile de îngrășăminte utilizate.

În ciuda unor posibile soluții, efectele benefice ale acestora nu vor fi resimțite în 2027. Timpul necesar pentru ridicarea unei noi unități de producție a îngrășămintelor este de trei până la patru ani, iar volumul de producție la nivel european a înregistrat o scădere de 19% comparativ cu anul 2019.

Anul viitor va aduce probabil provocări și mai mari pentru Europa în ceea ce privește disponibilitatea îngrășămintelor, însă fermieri americani sunt deja afectați de această situație.
Acestia fiind nevoiți să achiziționeze îngrășăminte mai aproape de perioada de semănat, au o perioadă limitată pentru a-și constitui rezervele, ceea ce duce la dificultăți pe care Europa le va întâmpina probabil anul viitor.

Majoritatea respondenților, 70%, afirmă că nu au posibilitatea financiară de a achiziționa întreaga cantitate de îngrășăminte necesară pentru acest an. În acest context, Departamentul Agriculturii din SUA prognoază că recoltele de grâu vor atinge cel mai scăzut nivel din

1919

până în prezent.

Țări aflate la distanță se confruntă cu dificultăți majore din cauza lipsei de îngrășăminte, printre care se numără Brazilia și Etiopia.
În același timp, posibilitatea de a se produce un fenomen El Nino intens în cursul acestui an este extrem de ridicată, depășind 90%, ceea ce ar putea aduce condiții meteorologice extreme în regiunile deja grav afectate.

Se conturează o situație critică, a cărei evoluție este graduală, însă impactul său viitor este inevitabil și deja anticipat cu certitudine.

Organizația Națiunilor Unite, prin intermediul Programului Alimentar Mondial, a emis o avertizare cu privire la posibilitatea ca alte 45 de milioane de persoane să fie expuse unei insecurități alimentare severe în cazul în care conflictul din Ucraina se va prelungi pe parcursul celui de-al doilea semestru al anului.

Nu este cazul unei situații asemănătoare cu impactul generat de conflictul din Ucraina, a declarat Alvaro Lario, președintele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă.

Atunci, efectul a fost „imediat”

.
În schimb, această criză se caracterizează printr-un ritm lent, dar Alvaro Lario subliniază că va avea loc în cele din urmă.
Potrivit acestuia,

știm că va veni

.

O evoluție nefaste a situației a fost determinată de către China, care a agravat și mai mult contextul.
Exporturile de îngrășăminte pe bază de fosfat au fost suspendate de către Beijing până la august,
în timp ce marțea a fost luna în care au fost impuse restricții privind amestecurile azot-potasiu.
De asemenea, începând cu mai, a fost anunțată o oprire a exporturilor de acid sulfuric.

Un fenomen similar se repetă la fiecare deceniu de aproximativ 50 de ani, însă măsurile structurale prezentate drept soluții de fiecare dată au fost rareori puse în practică, după cum afirmă Lario.

Un plan crucial destinat combaterii criticilor aduse politicii europene în materie de îngrășăminte urmează să fie prezentat oficial pe 19 mai.
Comisia Europeană va dezvălui această strategie, care ar putea constitui fie o soluție concretă la problemele existente, fie o încercare de a ocoli din nou chestiunile fundamentale.