Cum maschează industria hotelieră costurile crescute fără a mări vizibil prețul camerei

Fenomenul poartă o denumire tehnică exactă și dispune de o mecanismă economică simplă de a fi explicată, însă este dificil de reglementat: în loc să crească prețul camerei într-un mod evident, pe care clientul îl observă imediat și îl compară instantaneu cu ofertele de pe Booking sau Google Hotels, hotelul păstrează prețul afișat și, în schimb, reduce subtil serviciile incluse pentru acel tarif.

Distincția constă în shrinkflation, care presupune diminuarea cantității unui produs inclus, și skimpflation, care implică scăderea calității unui serviciu inclus. Termenul respectiv a fost introdus printr-un exemplu hotelier: un hotel care servește un mic dejun mai modest sau limitează frecvența curățeniei camerei.

Acest pasaj provine din buletinul informativ „Economix”, care este distribuit de jurnalistul Dan Popa în fiecare dimineață de joi. Îți poți înscrie la Economix aici:

Citește șiSEC propune noi reguli pentru custodia criptomonedelor de către fondurile de investiții din SUA

Înscrie-te

Observă evoluțiile pieței și dobândește cunoștințe despre gestionarea banilor personali prin sugestii și diagrame pertinente.

Înscrie-te

Bravo! Ai devenit abonat la EconoMix.

Verifică abonamentul prin e-mail.

Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.

Motivul pentru care hotelurile optează pentru această abordare nu constă în majorarea prețurilor.

Motivul se bazează exclusiv pe comportament. Singura variabilă vizibilă de pe platformele de comparare, precum TripAdvisor și Booking, este prețul camerei. Orice creștere directă a acestuia devine imediat evidentă și este supusă penalizării. În schimb, elementele care alcătuiesc „pachetul” – frecvența room service-ului, accesul la piscină și calitatea produselor de toaletă – nu sunt afi

Există trei modalități concrete de ascundere.

Prima este diminuarea treptată a intervalului de timp în care se oferă servicii incluse: orele de mic dejun devin din ce în ce mai scurte, uneori terminând la 9 dimineața, sau reglementările privind naveta spre aeroport au un program de funcționare care începe doar după ce rezervarea este achitată. Clientul nu pierde serviciul în documentație, dar îl pierde în realitate.

A doua e degradarea calitativă a ceea ce rămâne inclus, vizibilă mai ales în segmentul premium- exact unde ar trebui să fie mai puțin probabilă. Bufetele de mic dejun s-au restrâns ca varietate în timp ce prețurile au continuat să crească, iar produsele din cameră- cafeaua, produsele de toaletă, halatele- au fost discret înlocuite cu variante mai ieftine. Pe scurt: tarifele hotelurilor de lux au urcat cu 35-40% față de 2019, în timp ce calitatea serviciului a evoluat în sens opus

A treia e cea mai vizibilă: servicii care până acum erau incluse, sunt tarifate separat. În Spania, unii oaspeți sunt taxați pentru depozitarea bagajelor. În Olanda, există hoteluri care taxează folosirea uscătorului de păr. În Franța sau Finlanda, închirierea halatelor de baie poate fi contra cost. În unele hoteluri low‑cost, se plătește pentru folosirea seifului, a TV‑ului cu conținut premium, sau pentru Wi‑Fi rapid