Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că România suportă consecințe financiare din cauza climatului politic instabil, ce se repercutează în 7,25% dobândă pentru obligațiunile pe termen de 10 ani.
„Țara plătește pentru această criză politică”
, a declarat el într-un interviu exclusiv acordat Digi24.
În acest context, oficialul subliniază necesitatea continuării ajustărilor bugetare, proces care, până în prezent, a parcurs doar jumătate din drumul necesar.
În continuare, România rămâne expusă riscului, în cazul în care deficitul bugetar nu va fi supus unei reduceri efective.
Citește șiBioNTech, compania din spatele vaccinului anti-COVID dezvoltat cu Pfizer, închide trei fabrici în Germania
La izbucnirea unor noi tensiuni pe scena politică, piețele financiare înregistrează deja repercusiuni. Reacția acestora a fost promptă în fața instabilității politice care a cuprins țara.
Consecințele instabilității politice și ale problemelor bugetare se resimt deja în România, manifestându-se printr-o creștere a cheltuielilor de finanțare pe scena internațională.
7,25% este nivelul înregistrat pentru obligațiunile cu o scadență de 10 ani, ceea ce reflectă o presiune considerabilă asupra îndatorării publice, în condițiile în care investitorii adoptă o abordare prudentă față de dinamica internă.
Daniel Dăianu a semnalat deja repercusiuni pe scena politică internă, și anume majorarea ratelor dobânzilor la împrumuturile contractate de stat, care au ajuns la 7,25% pentru obligațiunile pe termen de 10 ani.
Acesta este un efect deja vizibil, după cum a explicat el.
„Pe scena politică pentru România vedem deja creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, la 7,25% pentru bondurile pe 10 ani”
Potrivit evaluării Consiliului Fiscal, procesul de ajustare a deficitului bugetar în care a intrat România încă nu a ajuns la stadiul de finalizare dorit.
Daniel Dăianu a avertizat că deficitul bugetar va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.
„În 2024 am avut un deficit de peste 9% din PIB. În 2025 se duce spre 7,6–8%, iar pentru 2026 măsurile actuale ar putea aduce deficitul la aproximativ 6,2%”
,
a declarat el, subliniind că procesele actuale nu au fost încă pe deplin transpuse în realitate.
2026 și 6,2% sunt reperele cheie pentru deficitul bugetar, care ar putea fi printre cele mai mari din Europa.
În acest context, dificultățile de finanțare vor fi serioase dacă deficitul se va stabiliza în jurul a 6%.
Această situație va pune presiune asupra economiei țării, a adăugat Dăianu.
Instabilitatea politică curentă conduce la o accentuare a pericolelor pentru economie.
În afara datelor financiare, Dăianu semnalează impactul social al strategiilor de consolidare fiscală. El susține că anumite măsuri, precum blocarea salariilor, au devenit imposibil de implementat din punct de vedere politic și social, ceea ce reduce considerabil marja de acțiune a executivului.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a lansat o avertizare cu privire la implicațiile financiare ale crizei politice actuale.
Consecințele acestei crize sunt deja resimțite în urma unor împrumuturi considerabile care au fost folosite pentru finanțarea și refinanțarea deficitului bugetar.
Faptul că aceste avertismente nu au fost luate în considerare a dus la o situație în care
„Țara plătește”
pentru această criză.
O consecință directă a acestei situații este aceea că costul împrumuturilor va crește.
Urgenta rezolvării impasului politic este subliniată de Daniel Dăianu, care consideră că o soluție promptă trebuie găsită într-un interval de timp foarte scurt pentru a mitiga impactul negativ.
Durata limitată a crizei politice actuale este extrem de importantă, potrivit acestuia, care a subliniat că șase săptămâni reprezintă termenul maxim pe care această situație îl poate dura, după care a adăugat:
„Ar trebui ca această criză să nu dureze foarte mult. Orizontul nu poate depăși șase săptămâni”
.
În perioada următoare anului 2026, se va pune accent pe chestiunea sustenabilității financiare a statului, iar aceasta va reprezenta o preocupare majoră.
Daniel Dăianu lansează o avertizare cu privire la viitor, și anume că adevărata dificultate se va manifesta după 2026, când va fi imperios ca România să procedeze la o consolidare fiscală mai durabilă. El consideră că este esențială implementarea unor reforme structurale menite să îmbunătățească colectarea veniturilor la buget și să reducă evaziunea fiscală, în loc de a recurge la noi creșteri de taxe.
Combaterea evaziunii fiscale și colectarea eficientă a taxelor sunt esențiale, a declarat el,
„Trebuie să colectăm mult mai bine taxe și impozite și să combatem ferm evaziunea fiscală. Altă soluție nu avem”
.
Tranziția României pare să se afle într-o perioadă critică, potrivit evaluării Consiliului Fiscal, care arată că ajustarea bugetară este în curs, însă nu a fost încă finalizată. În acest context, procesul de reformă este susceptibil de a fi încetinit de incertitudinea politică. În cazul în care nu se va stabiliza rapid și nu se vor continua reformele, costurile de finanțare și presiunile asupra echilibrelor macroeconomice ar putea rămâne semnificative în următorii ani.
COMENTARII / 0