De ce a respins BNR pragul de 50.000 de lei la plățile cash: „Argumentele sunt vagi, generice şi nu asigură o justificare”

Inițiativa a obținut avize desfavorabile de la diverse instituții, printre ele Consiliul Economic și Social și Comisia juridică, în domeniul numirilor, disciplinei, imunităților și validărilor....

Inițiativa a obținut avize desfavorabile de la diverse instituții, printre ele Consiliul Economic și Social și Comisia juridică, în domeniul numirilor, disciplinei, imunităților și validărilor. În contrast, Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.

Senat a respins proiectul, iar Camera Deputaţilor reprezintă organul legislativ decisiv.

Banca Națională a României a trimis, printr-o scrisoare datată 13 ianuarie 2026, numeroase comentarii privind proiectul și a declarat că nu îl aprobează.

Citește șiAbsolvenții de facultate se angajează mai greu și au așteptări financiare mai mari pentru primul loc de muncă

De ce respinge BNR proiectul 

Banca centrală susține că restricțiile actuale nu au limitat accesul la numerar. În schimb, cantitatea de bani în numerar care se află în afara rețelei bancare s-a aproape triplat în ultimele zece ani, crescând de la 46,5 miliarde de lei în 2015 la 136,6 miliarde de lei în octombrie 2025. Comparativ cu salariul mediu net lunar, de 5.492 de lei în octombrie 2025, BNR afirmă că plafonul existent este adecvat și nu produce efecte negative asupra cetățenilor.

Sugestii pentru videoclipuri

„Apreciem că limita actuală nu este de natură să influențeze negativ capacitatea populației de utilizare a numerarului”

se evidențiază în document.

Banca centrală subliniază că propunerea legislativă nu dispune de un studiu de impact care să confirme necesitatea și proporționalitatea creșterii. Instituția exprimă nemulțumire și consideră că argumentele prezentate în expunerea de motive sunt insuficiente pentru a susține modificarea plafonului.

„Argumentele din expunerea de motive sunt vagi, generic enunțate și nu asigură o justificare temeinică a soluției propuse,”

BNR declară.

Instituția afirmă că orice modificare a plafonului pentru plățile în numerar trebuie să se bazeze pe analize adecvate, care să arate că intervenția este necesară și proporțională cu scopurile urmărite.

Proiectul a fost respins de Senat și se află acum în faza de așteptare a semnăturii președintelui.

Conform unui proiect de lege propus de AUR și adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor, limita zilnică unică pentru operaţiunile de recepție și plată în numerar va fi stabilită la 50.000 lei.

Propunerea de lege schimbă Legea nr. 70/2015 care reglementează disciplina financiară a operațiunilor de încasări și plăți în numerar, prin introducerea unui plafon zilnic unic de 50.000 lei pentru tranzacțiile efectuate în numerar. În versiunea precedentă, limitele erau stabilite la 5.000 de lei sau 10.000 de lei.

Conform art. 1 alin (1), proiectul acoperă tranzacțiile de încasare și plată realizate de entități precum persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, profesioniști liberi, persoane fizice care desfășoară activități independente, asocieri și alte organizații cu sau fără personalitate juridică.

„Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii: încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei de la o persoană, încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei de la o persoană, plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare”, prevede proiectul.  

În conformitate cu propunerea legislativă, interzise sunt plățile în numerar realizate în mai multe tranșe de la beneficiari pentru facturi ale căror sume depășesc 50.000 lei, precum și divizarea facturilor aferente livrării de bunuri sau furnizării de servicii a căror valoare depășește aceeași sumă.

Pentru a ajunge la statutul de lege, proiectul trebuie să fie promulgat de președintele Nicușor Dan.

COMENTARII / 0