În fiecare lună, românii sunt confruntați cu două valori distincte privind inflația, una fiind difuzată de Institutul Național de Statistică (INS), iar cealaltă fiind făcută publică de Eurostat, ceea ce duce adesea la confuzie. Un exemplu recent a venit după ce au fost făcute publice datele pentru luna aprilie 2026. Potrivit INS, rata anuală a inflației a ajuns la 10,7%, calculată cu ajutorul Indicele Prețurilor de Consum (IPC). În același timp, Eurostat a raportat că România continuă să fie țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 9,5%, determinată pe baza Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC/HICP).
Deși disparitatea dintre valorile raportate este evidentă, aceasta nu implică INS și nici Eurostat în efectuarea unor evaluări eronate.
Cauza acestei diferențe rezidă în abordarea tehnică: pentru evaluarea dinamicii prețurilor, INS și Eurostat utilizează indicatori și metodologii de evaluare distincte.
România a înregistrat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană în luna aprilie, potrivit datelor Eurostat. Această valoare a depășit media UE de 2,4% și media zonei euro de 2,2%.
Citește șiViceguvernator BNR: criza politică se prelungă, normalitatea e vitală
Simultan, rezultatele publicate de Institutul Național de Statistică INS relevă următoarele:
Creșterea prețurilor a înregistrat următoarele valori:
În timp ce INS se bazează pe Indicele Prețurilor de Consum, omologul european, Eurostat, operează cu Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum.
Institutul Național de Statistică utilizează o metodologie distinctă pentru determinarea ratei inflației, și anume prin intermediul IPC – Indicele Prețurilor de Consum. Acest indicator constituie un instrument esențial România pentru monitorizarea trendurilor prețurilor și fundamentarea deciziilor economice interne.
Regulile europene comune pentru evaluarea inflației în statele UE sunt folosite de Eurostat pentru calcularea IAPC – Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (denumirea sa în limba engleză fiind HICP).
Acest indice este conceput pentru a permite compararea inflației între diferitele state membre ale Uniunii Europene.
Există diferențe în ceea ce privește datele despre inflație publicate de INS și Eurostat, metodologiile fiind distincte.
IPC, calculat de INS, reflectă cheltuielile consumatorilor rezidenți români, atât cele efectuate în țară, cât și în străinătate.
În schimb, IAPC, utilizat de Eurostat, evaluează consumul efectuat pe teritoriul României, fără a lua în considerare naționalitatea celor care achiziționează bunuri și servicii.
Una dintre cele mai semnificative deosebiri dintre cele două abordări metodologice este reprezentată de această particularitate.
Uniunea Europeană are nevoie de un indice propriu separat pentru a calcula corect inflația. Motivul acestei necesități este strâns legat de modul în care datele sunt colectate și procesate. În prezent, INS și Eurostat utilizează metode distincte pentru a obține aceste date, rezultând diferite cifre lunare, cunoscute și văzute de români. Aceste cifre diferite ridică întrebări privind exactitatea și comparabilitatea lor.
Pentru a asigura o comparabilitate la nivel european, a fost conceput Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum. Acest indice are drept scop facilitarea comparației prețurilor între diferite țări europene.
În cazul în care fiecare țară ar adopta doar propria abordare statistică, comparațiile între economii ar fi extrem de complicate.
De asemenea, modul de structurare a cheltuielilor de consum prezintă variații semnificative de la un stat la altul, similar cu metodele de clasificare a produselor și de stabilire a ponderilor în coșul de consum.
În acest scop, Eurostat aplică o metodologie uniformă în toate țările membre, permițând astfel o comparare directă a ratei inflației din România cu cea înregistrată în țări precum Germania, Franța sau Italia.
Indicele armonizat al prețurilor de consum reprezintă instrumentul utilizat pentru evaluarea stabilității prețurilor în zona euro, după cum arată explicațiile oferite de Banca Centrală Europeană (BCE). Acest indice a fost conceput pentru a furniza o bază comună de comparație între diversele economii europene.
Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) este un indicator cheie urmărit îndeaproape de Banca Centrală Europeană. Acest indice este, de asemenea, utilizat ca referință pentru evaluarea îndeplinirii criteriilor necesare pentru adoptarea monedei euro.
În realitate, fenomenul inflaționist reprezintă creșterea generalizată a prețurilor. Economiștii consideră că acest fenomen are loc atunci când nivelul general al prețurilor crește susținut într-o perioadă de timp. În fiecare lună, românii observă două cifre privind inflația: una publicată de Institutul Național de Statistică (INS) și cealaltă de Eurostat. Acestea pot diferi, generând întrebări privind sursele și metodele de calcul. Pentru a înțelege aceste diferențe, este esențial să se examineze modul în care INS și Eurostat colectează și procesează datele.
Inflația este definită de Banca Centrală Europeană ca fiind fenomenul de creștere generalizată a prețurilor la bunuri și servicii, la nivelul unei economii.
Atunci când fenomenul inflaționist se accentuează, puterea de cumpărare a mijloacelor financiare se reduce, ceea ce înseamnă că aceeași cantitate de bani poate achiziționa o cantitate mai mică de bunuri comparativ cu perioada precedentă.
În esență, efectul inflației asupra puterii de cumpărare este unul direct.
Prețurile sunt monitorizate continuu pentru a evalua inflația, proces care implică urmărirea modificărilor prețurilor unui anumit set de produse și servicii, denumit coș de consum.
Acesta din urmă este compus din următoarele elemente:
Din păcate, textul inițial nu a oferit suficiente informații pentru a putea specifica în detaliu conținutul coșului de consum.
În mod normal însă, coșul de consum include o listă reprezentativă de bunuri și servicii achiziționate în mod obișnuit de către populație.
Indicele prețurilor de consum include mai multe categorii de cheltuieli, printre care:
INS și Eurostat utilizează metode distincte pentru calcularea inflației, una dintre principalele diferențe fiind compoziția coșului de consum.
Indicele Prețurilor de Consum se bazează, în cazul INS, pe un catalog specific, elaborat pe baza obiceiurilor de cumpărare ale populației din România.
Conform reglementărilor Institutului Național de Statistică, cadrul național de colectare a datelor se bazează pe următoarele:
INS utilizează o abordare distinctă, iar acest fapt conduce la variații între datele oferite de instituția românească și cele prezentate de Eurostat.
În fiecare lună, aceste două seturi de cifre sunt analizate cu interes de publicul larg din România.
54 de categorii de produse alimentare sunt incluse în grupaje distincte, la fel cum există 112 grupuri de produse nealimentare și 50 de tipuri de servicii clasificate separat.
ECOICOP (Clasificarea Consumului Individual în funcție de Scop) este sistemul de clasificare european utilizat de IAPC, care se aplică în mod uniform în toate țările membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea comparabilității statistice.
În mod esențial, statistica europeană și cea națională prezintă o grupare distinctă a produselor și serviciilor.
Se observă deosebiri considerabile și în ceea ce privește metodologia de determinare a greutăților atribuite diferitelor produse și servicii atunci când se calculează inflația.
Metodologia de calcul a IPC folosită de INS se bazează pe rezultatele Anchetei Bugetelor de Familie, care oferă o imagine detaliată a modului în care gospodăriile din România își cheltuiesc veniturile.
Aceste date stau la baza stabilirii importanței fiecărui produs în coșul de consum.
Conform regulamentelor Eurostat, datele pentru IAPC se bazează pe reguli europene standardizate și provin din conturile naționale.
În calculele respective, anumite categorii de cheltuieli, precum energia, alimentele și serviciile, pot avea greutăți distincte.
Acest fapt conduce la diferențe între rezultatele obținute de INS și Eurostat.
Rezultatele finale privind inflația pot varia în funcție de metodologia utilizată, în special atunci când energia are o pondere semnificativă într-una dintre ele.
Dacă prețurile la energie cresc puternic, acest factor va influența considerabil rezultatele finale ale inflației, ducând la diferențe între valorile raportate.
Modalitatea de culegere a informațiilor privind prețurile de către INS este o procedură complexă. Anchetele sunt efectuate lunar de către specialiștii Institutului Național de Statistică, care colectează date de la un eșantion reprezentativ de magazine și comercianți. Aceste date sunt apoi procesate și analizate pentru a obține indicele inflației. În urma acestui proces, INS publică lunar datele privind evoluția prețurilor.
Colectarea lunară a datelor privind prețurile se realizează de către INS pe baza unei metodologii stricte, care implică strângerea de informații din teren, lunar, de la diferiți furnizori de bunuri și servicii, însăși instituția fiind cea care se ocupă de culegerea acestor date.
În timp ce Eurostat utilizează aceeași bază de date pentru a calcula indicele armonizat al prețurilor de consum, cele două instituții, INS și Eurostat, aplică ponderi și structuri de calcul diferite.
8.000 de unități comerciale și de servicii au fost incluse în colectarea datelor, alături de 68 de centre statistice și 42 de reședințe de județ, potrivit detaliilor oferite.
became
Se raportează un număr de 8.000 de unități comerciale și de servicii, 68 de centre statistice și anume 42 de reședințe de județ.
Here is a better version:
Sunt incluse 42 de reședințe de județ, 68 de centre statistice și 8.000 de unități comerciale și de servicii.
Statisticienii înregistrează prețurile reale plătite de consumatori, inclusiv TVA, iar datele sunt ulterior agregate pentru calculul indicilor de prețuri.
was removed since there was no list and no actual quote requiring blockquote – here is better version:
Procesul de colectare a datelor privind prețurile implică înregistrarea valorilor efective achitate de către consumatori, care includ și TVA, după care acestea sunt grupate pentru a se obține indicii de prețuri. Statisticienii sunt cei care înregistrează prețurile reale plătite de consumatori, inclusiv TVA, iar datele sunt ulterior agregate pentru calculul indicilor de prețuri.
Se utilizează un indice de tip Laspeyres, considerat una dintre metodele statistice cele mai frecvent aplicate pentru evaluarea inflației, după cum a informat INS.
Deși pot părea contradictorii, cifrele IPC și IAPC diverg în mod obișnuit, deoarece aceste două indicatori economici sunt concepuți pentru a servi unor scopuri distincte, după cum arată platforma „Întreabă Banca”.
Statisticile oficiale și cifrele europene privind inflația sunt examinate lunar de români.
Indicele armonizat al prețurilor de consum IAPC are următoarele utilizări:
Următoarele aspecte sunt esențiale pentru înțelegerea diferențelor:
În esență, Indicele Prețurilor de Consum reprezintă o reflectare mai fidelă a felului în care creșterea prețurilor este percepută în cadrul economiei naționale.
Pe de altă parte, Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum oferă posibilitatea de a compara evoluția prețurilor din România cu cea din alte țări europene.
Astfel, cele două indice au scopuri distincte, unul fiind focalizat pe IPC și celălalt pe IAPC.
Unele presiuni inflaționiste au cunoscut o accentuare considerabilă.
În cadrul unei prezentări recente, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a semnalat că forțele care împing inflația în sus s-au intensificat, sugerând posibilitatea unor noi majorări de prețuri pe viitor.
Nu sunt oferite declarații direct atribuite lui Mugur Isărescu în textul original care să necesite reproducerea verbatim.
Acest avertisment a fost lansat cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației din luna aprilie a anului 2026.
Creșterea presiunilor inflaționiste a fost subliniată de către guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), care a atribuit această tendință unor factori externi și măsurilor fiscale interne.
Potrivit acestuia, aceste evoluții contribuie la menținerea inflației la un nivel ridicat.
„Presiunile inflaționiste s-au amplificat”
, a afirmat guvernatorul BNR.
Prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026 a fost ajustată în sus de către Banca Națională a României (BNR), trecând de la 3,9% la 5,5%.
Guvernatorul a declarat că fenomenul inflaționist ar putea cunoaște o creștere în perioada următoare, afirmând:
„Va crește până prin iulie. Nici noi nu știm exact. Probabil că se duce până la 11%, dar creșterile sunt mici”
11% reprezintă pragul estimat de creștere a inflației, potrivit spuselor acestuia.
Inflația este susținută de mai mulți factori, după cum a explicat acesta, printre care se află creșterea prețurilor datorată cererii mai mari decât oferta, ceea ce duce la o creștere a costurilor de producție și implicit a prețurilor de vânzare.
Factorii care influențează inflația sunt următorii:
Isărescu a tras un semnal de alarmă cu privire la pericolele care pândesc economia europeană.
Anumite condiții economice ar putea duce la o situație în care să se înregistreze concomitent o creștere economică foarte scăzută și o inflație foarte ridicată, a afirmat el.
„În Europa există risc de stagflație”
, a declarat guvernatorul BNR, referindu-se la această combinație nefastă dintre o economie care crește foarte puțin și o inflație care crește foarte mult.
Potrivit unei posibile schimbări de perspectivă, România ar putea pierde în viitorul apropiat poziția de țară cu cea mai ridicată inflație în cadrul Uniunii Europene.
Acest lucru se datorează faptului că numeroase țări europene se confruntă, la rândul lor, cu presiuni asupra prețurilor, după cum a afirmat aceeași sursă.
În aceste condiții, România ar putea să nu mai dețină această poziție în perioada următoare.
La 2,9% este prognozata inflația la finalul anului 2027, potrivit estimărilor Băncii Naționale a României. Scăderea inflației este preconizată să aibă loc într-un mod gradual, începând cu cea de-a doua jumătate a anului care urmează.
COMENTARII / 0