De ce Suedia devine noul tărâm al oportunităților

De decenii, Suedia a fost recunoscută pentru sistemul său de impozitare și cheltuieli publice considerabile, care vizează asigurarea unei vieți decente pentru cetățenii săi prin intermediul infrastructurii de stat, precum spitale, instituții de învățământ și locuințe publice. Însă, odată cu trecerea timpului, acest stat nordic cu o populație de 11 milioane de locuitori a început să adopte din ce în ce mai mult principiile capitalismului și individualismului, potrivit unui studiu publicat de Wall Street Journal.

În prezent, aproape jumătate din unitățile medicale din Suedia funcționează în regim privat, fiind adesea controlate de entități comerciale cu scop lucrativ. Transformarea a cuprins și sistemul educațional, unde unul din trei licee este acum operat de entități private, spre deosebire de anul 2011, când numai 20% dintre licee erau private. Aceste companii care gestionează instituțiile de învățământ sunt cotate la bursă.

Schimbarea înregistrată a avut un efect remarcabil asupra Suediei, permițându-i să își reducă rolul statului în viața publică, un fenomen care a fost dificil de realizat pentru majoritatea țărilor industrializate în perioada recentă.
Această evoluție a condus la o scădere semnificativă a poverii fiscale și la o creștere a activității antreprenoriale și economice, potrivit economiștilor.

Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?

Proporția cheltuielilor publice destinate protecției sociale, care acoperă sectoare precum sănătatea și educația, precum și toate formele de asistență socială, 24% din PIB, se situează aproape la același nivel cu cel înregistrat în Statele Unite, fiind considerabil mai mică decât în cazul Franței și Italiei, unde aceste cheltuieli depășesc 30% din produsul intern brut.

Suedia se așteaptă să înregistreze o creștere economică anuală de aproximativ 2% până în 2030, ritm similar cu cel al Statelor Unite și de două ori superior celui al Franței și Germaniei, conform previziunilor Fondului Monetar Internațional din luna aprilie.

Suedia a devenit un magnet pentru talente și investiții, potrivit declarațiilor recente ale ministrului suedez de finanțe, Elisabeth Svantesson.

„Suedia este un adevărat tărâm al oportunităților”

, a afirmat ea, subliniind că obiectivul său este ca Suedia să fie un loc unde „oamenii și capitalul să rămână aici și să crească”.

Țara nordică, odinioară considerată una dintre cele mai defavorizate state europene, Suedia, a cunoscut o transformare spectaculoasă, devenind în prezent una dintre cele mai înstărite națiuni, cu o economie puternic dezvoltată. Această schimbare radicală a statutului său economic este cu atât mai evidentă atunci când o comparăm cu trecutul său mai puțin îndepărtat.

Reducerea poverii fiscale a devenit o realitate în Suedia sub conducerea lui Svantesson, care a implementat reduceri de impozite pentru trei ani consecutivi, într-o perioadă în care multe țări europene au optat pentru majorarea acestora. În acest context, cota maximă a impozitului pe venit a înregistrat o scădere semnificativă, de la aproximativ 90% în anii ‘80 la puțin sub 50%.

Luând în considerare nivelul general al impozitelor, Conni Jonsson, fondatorul miliardar al EQT, a declarat că „este mai atractiv aici decât în SUA”.
Firma sa, EQT, ocupă poziția a treia printre cele mai mari firme cu capital privat la nivel global.

„este mai atractiv aici decât în SUA”

Exagerarea este o acuzație adusă de critici la adresa schimbărilor din Suedia.
Creșterea inegalității este o realitate într-o țară cunoscută pentru tradițiile sale egalitare.

Violențele provocate de găștile de infractori au explodat

în numeroase suburbii, unde fluxul de imigranți a creat zone în care grupurile criminale locale contestă autoritatea statului și împiedică intervenția poliției.

Departe de a fi o realitate actuală, percepția americană despre Suedia este considerată de Andreas Cervenko, un autor suedez cu experiență de viață în California, ca fiind complet eronată.

„Perspectiva americană cu privire la Suedia este atât de departe de realitate”

, a afirmat acesta.
În prezent, modelul societal suedez, inițial fundamentat pe principiul „unul pentru toți, toți pentru unul”, suferă o transformare semnificativă, evoluând către unul în care fiecare individ este nevoit să se autosusțină.

La 1870, Suedia era considerată una dintre cele mai defavorizate state de pe continentul european. Transformarea economică a avut loc într-un interval de 100 de ani, perioadă în care țara a ajuns să ocupe locul 3 în rândul celor mai bogate țări europene, remarcându-se printr-un sistem fiscal caracterizat prin impozite reduse.

Transformările economice din ultimele decenii au fost marcate de o creștere semnificativă a impozitelor și a cheltuielilor guvernamentale, implementate în principal de către Partidul Social-Democrat de centru-stânga, care a jucat un rol predominant în politica țării după cel de-al Doilea Război Mondial.
Aceste schimbări au avut un impact major, cheltuielile publice și taxele ajungând să reprezinte o pondere de 70% din Produsul Intern Brut în anii ‘90.

O perioadă prelungită de expansiune economică redusă, caracterizată prin venituri stagnante după impozitare, precum și deficite bugetare și datorii în creștere, a avut drept rezultat o criză bancară la începutul anilor ‘90.
Această situație a fost generată de schimbările care au avut loc anterior.

În urma insistenței investitorilor, guvernul a fost determinat să pună în aplicare o serie de reforme economice ample pe parcursul a două decenii, care au vizat, printre altele, diminuarea sprijinului financiar pentru persoanele aflate în șomaj și pentru chiriașii care primesc ajutor, transferul către sectorul privat al unor servicii de interes public, scăderea impozitelor și restructurarea mecanismului de acordare a pensiilor.

Suedia a adoptat măsuri ferme pentru controlul datoriei publice și a luat decizia de a aboli impozitele pe avere și moștenire la jumătatea anilor 2000. Această schimbare a politicii fiscale a avut un efect direct: oamenii de afaceri înstăriți care anterior părăsiseră Suedia din cauza poverii fiscale ridicate au revenit în țară.

Schimbarea înregistrată în Suedia aduce beneficii numeroase pentru unii, însă există și părți care au fost defavorizate.

Rezultatele sondajelor efectuate la nivel internațional suedezii au o percepție considerabil mai favorabilă asupra bogăției și a persoanelor având averi substanțiale comparativ cu populația din Franța, Spania, Germania sau Italia. În plus, aceștia au o imagine mult mai pozitivă asupra economiei de piață decât în orice altă țară europeană, exceptând Polonia.

Transformările economice au înregistrat o tendință clară odată cu diminuarea rolului statului, care a făcut loc unei expansiuni rapide a sectorului privat.
În perioada care se întinde de la 2014 până în 2024, Suedia a cunoscut un număr impresionant de peste 500 de oferte publice inițiale, un volum care depășește cumulul înregistrat de Germania, Franța, Olanda și Spania.
Potrivit unui raport elaborat sub îndrumarea Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, această evoluție reprezintă o schimbare semnificativă în fața tradiționalului model economic al Suediei.

Suedia a înregistrat un avans considerabil, depășind Statele Unite în ceea ce privește numărul de miliardari raportat la populație, grație unei explozii a sectorului tehnologic și unei industrii a jocurilor video extrem de profitabile, care a lansat pe piață titluri de succes precum Minecraft și Candy Crush.

Numeroși beneficiari ai acestei transformări sunt înregistrați în Suedia, familii din clasa mijlocie care posedă bunuri imobiliare și care au avut avantajul unei creșteri substanțiale a veniturilor concomitent cu o creștere fulminantă a valorii proprietăților imobiliare.

Există însă și persoane afectate negativ: chiriașii care locuiesc în zonele rurale, departe de marile metropole, unde oportunitățile de angajare sunt limitate și infrastructura publică se degradează, precum și grupurile de imigranți cu venituri modeste, a căror existență era strâns legată de sprijinul statului.

În intervalul de timp cuprins între 1995 și 2023, 1995-2023, o creștere semnificativă a fost înregistrată în rândul tinerilor suedezi cu vârste cuprinse între 20 și 27 de ani care locuiesc împreună cu părinții lor, procentul acestora crescând de la 15% la 26% odată cu majorarea costurilor asociate locuințelor.

Funcționalitatea sistemului pentru anumite persoane a fost descrisă ca fiind satisfăcătoare de către unii observatori, care au afirmat că „Sistemul funcționează bine pentru unii oameni”.

Comentând strategia de reformă, Jonsson de la EQT a remarcat:

„Au luat resurse din sectoarele care erau menite să protejeze societatea”

.
El a adăugat că această schimbare a fost benefică pentru economie,
întrucât a favorizat dinamismul sectorului economic, după cum a afirmat:

„Dar, bineînțeles, pentru dinamismul economiei a fost bine”

.

Recent, Suedia a înregistrat o scădere semnificativă în clasamentele internaționale dedicate educației. Potrivit unor opinii, această situație ar putea fi atribuită numărului crescut de imigranți, susținători ai instituțiilor de învățământ private fiind de părere că acest fenomen este direct responsabil de rezultatele slabe. Pe de altă parte, cei care critică sistemul actual de învățământ consideră că segregarea elevilor cu rezultate bune în clase distincte de cei care întâmpină dificultăți este adevărata cauză a acestei scăderi.

Cu câteva săptămâni înainte de alegerile legislative, tematica școlilor private cu scop lucrativ și a transformărilor sociale revine în prim-planul dezbaterilor publice, fiind de așteptat să influențeze semnificativ strategiile de campanie ale partidelor politice în perioada următoare.
Aceste aspecte vor continua să fie în atenția publicului și vor juca un rol cheie în discuțiile electorale până la alegerile generale din luna septembrie.

Transformările politice din Suedia au adus în prim-plan promisiunile social-democraților privind interzicerea școlilor private cu scop lucrativ, concomitent cu solicitări de investiții majorate în infrastructura publică și protecția socială. Criticile vizează, de asemenea, măsurile de reducere a impozitelor pentru categoriile cu venituri ridicate.

Funcționalitatea sistemului pentru anumite persoane a fost remarcată de Așa Plesner, fostă administratoare de școală, care a afirmat:

„Sistemul funcționează bine pentru unii oameni”

.
Ea a adăugat că acest sistem reprezintă o ruptură clară de la universalismul suedez.