Multă vreme, diploma a deschis ușa primului loc de muncă, învățându-i pe tineri o profesie, însă inteligența artificială (IA) schimbă regulile jocului. Competențele cerute la început de carieră se schimbă mai repede decât reușesc școlile și universitățile să elaboreze cursuri pentru ele, arată raportul Artificial Intelligence and the Future of Entry-Level Work (”Inteligența Artificială și viitorul muncii la început de carieră”), publicat de Forumul Economic Mondial împreună cu PwC.
39% din competențele cerute pe piața muncii vor suferi transformări până în 2030, influențate de IA și de alte macrotendințe. În plus, în ocupațiile cele mai expuse la IA, abilitățile necesare pentru pozițiile de început de carieră se modifică la un ritm aproape de dublu față de cele asociate funcțiilor ocupate de angajați cu experiență.
Conform unor studii menționate în raport, reducerea disonanței dintre sistemul educațional și cerințele de competență ar putea spori productivitatea statelor membre OECD cu 3 – 4 %.
Citește șiRomânia așteaptă verdictul S&P: riscul de junk și retrogradarea
Disparitatea dintre sistemul educațional și cerințele pieței muncii se transformă într-o problemă de amploare economică
În mod natural, tendința este să atribuim vina inerției sistemelor educaționale, însă raportul evidențiază un blocaj pe doi paliere. În primul rând, aceste sisteme operează pe baza unor reguli concepute pentru stabilitate, nu pentru rapiditate: planurile de învățământ și standardele de acreditare se stabilesc cu ani înainte, ceea ce face aproape imposibilă adaptarea la o tehnologie care se reinventează la fiecare câteva luni. În al doilea rând, se constată că angajatorii încă nu știu ce să solicite, fiind într-un proces continuu de testare a inteligenței artificiale, în timp ce redeschide modul de lucru.
Reprezentanții din instituțiile de învățământ intervievați în cadrul raportului afirmă că nu există o definiție unică a termenului „pregătit pentru IA”, iar consecința este lipsa unui reper stabil pentru elaborarea unui program.
Primul pas necesar nu este introducerea unei materii noi, ci construirea unei infrastructuri bazate pe un limbaj comun al competențelor între școli, angajatori și stat. Exemplul citat în raport este cel al Singapore, care a creat un ecosistem național ce reunește date actualizate constant despre piața muncii, cadre sectoriale de competențe, precum SkillsFuture, și platforme care conectează candidații cu locurile de muncă în funcție de competențe, nu de titulatura posturilor, toate acestea fiind folosite de universități, companii și persoane pentru a lua decizii adaptate nevoilor economiei.
Accesează continuarea articolului pe blogul PwC România.
Articolul a fost semnat de Oana Munteanu, Director și lider al departamentului Workforce Services la PwC România.
Publicație sprijinită de PwC România
COMENTARII / 0