Se înregistrează o schimbare pozitivă semnificativă în ceea ce privește dezechilibrele financiare ale statului, deficitele din ultimii doi ani fiind cele mai mari din Uniunea Europeană. Miercuri, costurile de împrumut ale statului au înregistrat o scădere comparativ cu perioadele recente de creștere, determinate de incertitudinile politice.
Conform declarației ministrului Finanțelor, primele trei luni ale anului curent au înregistrat o scădere semnificativă a deficitului bugetar comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor Publice, a declarat că „în perioada următoare, cifrele oficiale vor fi făcute publice și ele confirmă că deficitul bugetar înregistrat până în prezent este considerabil mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior”.
Citește șiCantitatea de energie tranzacționată pe PZU a atins un nou record. Cristina Șetran, șefa OPCOM: Lichiditatea pieței contribuie la formarea transparentă a prețului
„Datele vor fi publice în următoarele câteva zile și datele arată că, practic, deficitul cash este la jumătatea anului trecut pe trimestru. S-au validat măsurile pe care le-am adoptat anul trecut, plus disciplina fiscală din acest an. Asta înseamnă niște venituri în creștere, semnificativ în creștere, și cheltuieli ținute sub control. Toate acestea sunt vești bune pentru piețe, într-o perioadă în care turbulențele politice din România au crescut.”
În acest context, Alexandru Nazare a punctat eforturile de consolidare a finanțelor țării.
În primele trei luni ale anului curent, bugetul statului a înregistrat un deficit de 1% din PIB, ceea ce reflectă cheltuieli suplimentare de 22 de miliarde de lei față de veniturile înregistrate. În comparație, în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul bugetar a fost considerabil mai mare, atingând 2% din PIB, cu cheltuieli depășind veniturile cu 44 de miliarde de lei.
„Așadar, în primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar a fost de 1% din Produsul Intern Brut. Asta înseamnă că statul a cheltuit cu 22 de miliarde de lei mai mult decât a încasat. Dar, comparativ cu anul trecut, în aceeași perioadă, deficitul este la jumătate. Atunci, statul a avut cheltuieli cu 44 de miliarde peste venituri, iar deficitul a depășit 2% din PIB.”
În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a înregistrat o scădere semnificativă comparativ cu perioada similară a anului trecut. Această tendință pozitivă a debutat în ianuarie, când s-a înregistrat pentru prima dată un excedent bugetar după o perioadă de 7 ani. Ulterior, în februarie, deși s-a reținut un deficit, acesta a fost de jumătate față de cel consemnat în anul 2025. Această evoluție favorabilă s-a menținut și în luna martie.
În opinia Adrian Codirlașu, președinte al CFA România, „este de mare ajutor, deoarece demonstrează un guvern responsabil în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, o problemă esențială pentru noi, având în vedere că acest deficit reprezintă fonduri care trebuie să fie procurate prin împrumuturi, ceea ce înseamnă o reducere a necesității de a contracta împrumuturi. Prin urmare, rezultă în mod automat o cerere mai scăzută de fonduri din partea administrației publice.”
După o perioadă de cinci zile de majorare a dobânzilor datorată instabilității politice, costurile de împrumut pentru statul român au înregistrat o scădere.
Potrivit sursei Trading Economics, randamentul 7% înregistrat de titlurile de stat românești pe o perioadă de 10 ani reprezintă o scădere, comparativ cu valoarea anterioară de 7,25%. Acest aspect a fost interpretat ca o percepție a investitorilor, care au cumpărat aceste titluri emise de România, potrivit căreia
țara noastră a devenit mai riscantă
pentru ei.
Economia națională este puternic influențată de această rată a dobânzii, care reprezintă un parametru cheie pentru evaluarea cheltuielilor de finanțare. Costurile de finanțare suportate de populație și firme sunt direct afectate de această dobândă de referință. În consecință, o creștere accentuată a acestei rate are repercusiuni asupra încrederii investitorilor în economia locală și implicit asupra întregii economii.
În acest an, obiectivul de deficit bugetar este stabilit la 6,2% din PIB, spre deosebire de 7,9% înregistrat în anul 2025, conform calculelor efectuate pe baza metodologiei europene. Deși România rămâne pe primul loc în ceea ce privește deficitul, scăderea înregistrată este cea mai semnificativă din cadrul Uniunii Europene, după ce în anul 2024 deficitul bugetar a ajuns la 9,3%. Potrivit datelor validate de Eurostat, România a pășit într-o perioadă de adevărată corecție și maturizare fiscal-bugetară, după mai mulți ani de acumulare rapidă a dezechilibrelor, a afirmat
ministrul Finanțelor
.
COMENTARII / 0