Deficit redus și investiții crescute: cum arată bugetul în 2026

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB, în primele nouă luni din 2026, față de 5,35% în perioada similară a anului trecut, potrivit Ministerului Finanțelor. În același interval, investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei. Cheltuielile totale au depășit însă 600 de miliarde de lei, iar costurile cu dobânzile au urcat la 50,63 miliarde de lei.

În raport cu primele nouă luni ale anului precedent, deficitul a scăzut cu 1,53 puncte procentuale din PIB. În același interval, investițiile publice au crescut cu 25,17 miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde de lei.

Alexandru Nazare, ocupând funcția de ministru interimar al Finanțelor, a afirmat că scăderea deficitului a venit însoțită de creșterea investițiilor și a subliniat că disciplina bugetară trebuie să evolueze simultan cu dezvoltarea.

Citește șiRomânia, la intersecția coridoarelor strategice ale Europei. Portul Constanța capătă o miză tot mai mare

„Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă”, a transmis Nazare, într-un comunicat citat de Agerpres.

Oficialul a subliniat că România trebuie să analizeze rezultatele reale ale investițiilor și să evite asumarea cheltuielilor fără surse de finanțare clare. El a precizat că efortul de consolidare fiscală trebuie să se prelungească și în anul 2027.

Revenții din buget s-au majorat cu 11,8%.

Conform declarației Ministerului Finanțelor, veniturile totale au ajuns la 522,07 miliarde de lei în primele nouă luni, înregistrând o creștere de 11,8% față de aceeași perioadă din 2025. În ceea ce privește proporția în PIB, aceasta a urcat de la 24,4% la 25,4%.

Recaudările din taxele pe salarii și venituri au atins suma de 47,27 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 7,8%, în timp ce contribuțiile pentru asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, înregistrând un plus de 6,8% față de anul precedent.

Veniturile provenind din impozitul pe profit au atins 30,13 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 8,7%. Încasările nete din TVA s-au ridicat la 18,27 miliarde de lei, ceea ce constituie o majorare de 24,8% față de primele nouă luni ale anului 2025. Ministerul a subliniat că această evoluție a fost determinată de modificarea cotelor de TVA prevăzută în Legea nr. 141/2025.

Veniturile provenite din accize au înregistrat o creștere de 2,4%, ajungând la 36,55 miliarde de lei. În același timp, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 29,9%, atingând 11,80 miliarde de lei.

48,79 miliarde de lei reprezintă totalul sumelor rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile, marcând o creștere de 39,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Din acest total, 22,69 miliarde de lei provin din asistența financiară nerambursabilă asociată PNRR, un nivel de peste dublu față de primele nouă luni ale anului 2025.

Cheltuielile guvernului au înregistrat o sumă care a depășit 600 de miliarde de lei.

Suma totală a cheltuielilor bugetului general consolidat a ajuns la 600,59 miliarde de lei, indicând o creștere nominală de 5,5% față de primele nouă luni ale anului precedent. În ceea ce privește proporția lor în raport cu PIB-ul, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%.

Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Ministerul Finanțelor pune această scădere pe seama reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de angajați din sectorul public și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.

Sumele alocate bunurilor și serviciilor au înregistrat o creștere de 8,9%, ajungând la 77,34 miliarde lei, iar această evoluție a fost determinată, conform instituției, de majorarea plăților în sectorul sănătății.

Cheltuielile aferente dobânzilor s-au ridicat la 50,63 miliarde de lei, înregistrând un surplus de 10,69 miliarde de lei față de cifra observată în primele nouă luni ale anului precedent. Aceste sume au constituat 2,5% din produsul intern brut.

În total, sumele alocate asistenței sociale au ajuns la 187,93 miliarde de lei, un nivel care se apropie foarte mult de cel din aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile de investiții ale sectorului public s-au ridicat la aproape 108 miliarde de lei.

Cheltuielile de investiții s-au ridicat de la 82,62 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025 la 107,77 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului curent. Conform Ministerului Finanțelor, o porțiune semnificativă a acestor sume a fost alocată proiectelor susținute de fonduri europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență.

Alexandru Nazare a subliniat că autoritățile trebuie să monitorizeze nu doar volumul de fonduri atrase și contracte semnate, ci și rezultatele concrete ale investițiilor. Ministrul interimar a afirmat că proiectele trebuie să fie ordonate pe baza impactului lor și a disponibilității unor surse de finanțare pentru finalizare.

În prezent, România are încă de încasat 6,43 miliarde de euro provenind din PNRR.

Până în acest moment, țara a colectat 13,27 miliarde de euro din fondurile PNRR, ceea ce reprezintă în jur de două treimi din valoarea totală a programului. Această sumă cuprinde 8,95 miliarde de euro acordate ca granturi și 4,32 miliarde de euro în natură de împrumuturi.

Ministerul Finanțelor a subliniat că valoarea contabilă cuprinde și suma de 301,2 milioane de euro, percepută la data de 9 octombrie 2026, aferentă țintele și jaloanelor suspendate din cererea de plată numărul 3.

Mai rămâne de perceput 6,43 mili

Conform Ministerului Finanțelor, se anticipează că 20 noiembrie 2026 va marca termenul limită pentru adoptarea unei decizii de la Comisia Europeană referitoare la cererea de plată numărul 5.

Ținta de deficit bugetar pentru întregul an 2026 este de 6,2% din PIB, iar Ministerul Finanțelor susține că ajustarea fiscală trebuie să continue și în anul următor.