Se inițializează variabila ad cu un nou element div creat de document.createElement.
ad.id = ‘AdSense‘;
The code assigns ‘AdSense’ to the className property of the variable ad.
Citește șiSEC propune noi reguli pentru custodia criptomonedelor de către fondurile de investiții din SUA
Linia de cod setează proprietatea de afișare a elementului ad la ‘block’.
Linia de cod atribuie proprietății position a obiectului ad valoarea ‘absolute’.
ad.style.position = ‘absolute’;
Linia de cod setează proprietatea top a stilului obiectului ad la valoarea ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3877411″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/deficitul-bugetar-a-scazut-la-2-din-pib-in-primul-semestru-fata-de-364-anul-trecut-alexandru-nazare-nu-avem-motive-de-relaxare-3877411″,”fullCatPath”:”/stiri/economie”}
Deficitul bugetar al României s-a redus la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, de la 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit execuției bugetare publicate vineri de Ministerul Finanțelor. În termeni nominali, deficitul a scăzut cu aproape 28,8 miliarde de lei, până la 41,03 miliarde de lei, pe fondul creșterii veniturilor, temperării cheltuielilor curente și absorbției fondurilor europene.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că diminuarea deficitului constituie un semn semnificativ înainte de evaluările agențiilor de rating Fitch și Moody’s, însă subliniază că România trebuie să progreseze în consolidarea fiscală.
„Execuția bugetară la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch și Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă”, a declarat ministrul Finanțelor.
Veniturile au înregistrat o creștere de peste 10%. Avansul din încasările TVA se ridică la 25%.
În prima jumătate a anului, veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,52 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. În raport cu PIB-ul, acestea au crescut cu 0,46 puncte procentuale. Principalul motor al acestei creșteri a fost generat de taxele pe valoarea adăugată, impozitul pe salarii și venit, taxele pe proprietate și fondurile europene obținute.
33,71 miliarde de lei reprezintă suma colectată din taxele pe salarii și venituri, marcând o creștere de 11,1% față de anul precedent. Veniturile obținute din impozitul pe dividende au crescut cu 29,9%, în principal datorită distribuțiilor concentrate în luna decembrie 2025, înainte de modificarea regimului de impozitare.
Veniturile provenite din Declarația unică au crescut cu 21%, în timp ce impozitele pe salarii au înregistrat o creștere de 5,8%, depășind evoluția fondului de salarii în economie, care a fost de 3,1%. Ministerul Finanțelor atribuie această evoluție eliminării facilităților fiscale acordate lucrătorilor din sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile din asigurări au însumat 110,86 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 7,1%, iar acest rezultat se datorează extinderii bazei de impozitare și încasărilor aferente Declarației unice.
Reveniturile obținute din impozitul pe profit s-au ridicat la 18,97 miliarde de lei, cu 10,1% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2025. Fondurile obținute de la întreprinderi s-au majorat cu 12,5%, susținute de contribuțiile plătite în iunie pentru finalizarea impozitului din anul precedent.
În primul semestru, încasările nete din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 25,1%. Încasările brute din TVA au crescut cu 21,6%, datorită modificării cotelor de taxare, iar restituirile de TVA s-au ridicat la 18 miliarde de lei, comparativ cu 16,41 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025.
„Un semnal extrem de important pentru economia reală este creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creștere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile românești, eliminăm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”, a mai declarat Alexandru Nazare.
Veniturile provenind din accize au ajuns la 23,25 miliarde de lei, marcând o creștere de 5,9%, în mare parte datorată unui avans de 13,9% în încasările aferente accizelor pentru produse energetice.
În contrast, veniturile neimpozabile au înregistrat o scădere de 15,9%, ajungând la 24,13 miliarde de lei. Această schimbare se datorează, în parte, faptului că în prima jumătate a anului precedent s-au colectat suplimentar 1,6 miliarde de lei, provenind din recuperarea unor ajutoare de stat.
Uniunea Europeană a restituie în total 30,29 miliarde de lei pentru plăți și donații, ceea ce înseamnă o creștere de 20,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Cheltuielile legate de personal s-au redus, în timp ce dobânzile au înregistrat o creștere de peste 4 miliarde de lei.
Cheltuielile totale au ajuns la 383,55 miliarde de lei, indicând o creștere de 0,8% față de primul semestru al anului precedent. În raport cu PIB-ul, acestea s-au redus de la 19,85% la 18,66%.
Ministerul Finanțelor a raportat că modificările s-au focalizat pe cheltuielile curente, în timp ce investițiile publice și absorbția fondurilor europene au rămas neschimbate.
Cheltuielile salariale au ajuns la 82,11 miliarde de lei, reprezentând o reducere de 3,3 miliarde de lei față de primele șase luni ale anului 2025. Proporția lor în PIB a scăzut de la 4,5% la 4%, în urma restricționării sporurilor și a unor măsuri de temperare a creșterilor salariale.
Suma cheltuită pentru bunuri și servicii a atins 49,42 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 8,6%, în mare parte datorită majorării plăților din sectorul sănătății.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,37 miliarde de lei, cu 4,14 miliarde de lei mai mari decât în perioada similară din 2025, reprezentând 1,4% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 126 de miliarde de lei, reprezentând o scădere cu 0,5%. În această sumă se regăsesc și compensările pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al populației, în valoare de 104,3 milioane de lei.
Ajutorii financiari au însumat 6,7 miliarde de lei și au fost distribuiți în principal pentru transportul de călători, susținerea producătorilor agricoli și pentru schema de compensare a energiei destinată consumatorilor noncasnici, pentru care s-au plătit 190,79 milioane de lei.
Cheltuieli suplimentare, care cuprind bursele pentru elevi și studenți, sprijinirea activităților religioase, despăgubiri civile și plățile realizate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, au diminuat cu 2,19 miliarde de lei, ajungând la 6,82 miliarde de lei.
Investițiile s-au majorat cu aproximativ 9,5 miliarde de lei.
Suma cheltuită pentru inițiativele susținute de fonduri externe nerambursabile a atins 37,17 miliarde de lei. Printre ele se numără proiectele din ciclurile financiare europene 2014‑2020 și 2021‑2027, sprijinul agricol, precum și Fondul pentru Modernizare și PNRR.
Cheltuielile publice, care cuprind investiții în capital și inițiative de dezvoltare, au crescut de la 50,44 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025 la 59,96 miliarde de lei în primul semestru al anului 2026.
Din valoarea totală, aproape 71% corespund investițiilor susținute prin fonduri europene nerambursabile și prin partea de împrumut din PNRR. Cheltuielile aferente proiectelor finanțate în cadrul programului financiar 2021-2027 și al PNRR au crescut cu 15,32 miliarde de lei față de anul precedent, indicând un progres de 56,32%.
Ministerul Finanțelor a subliniat faptul că creșterea finanțărilor europene a neutralizat scăderea investițiilor provenite din fonduri naționale. Scăderea se datorează, conform autorităților, unei baze de raportare mai mari în primele luni ale anului 2025, când s-au salvat obligațiile restante legate de programe naționale, compania Carpatica Feroviar a fost recapitalizată și s-au efectuat plăți în sectorul apărării.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0