Deficitul scade la 2,89% din PIB în 8 luni (Ministerul Finanțelor)

Ministerul Finanțelor a comunicat sâmbătă că deficitul bugetar a scăzut cu 31% în termeni nominali, în primele opt luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 2,89% din PIB.

În primele opt luni ale anului 2026, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, înregistrând o reducere de 26,94 miliarde de lei față de deficitul de 86,36 miliarde de lei constatat în aceeași perioadă a anului 2025. În termeni nominali, deficitul bugetar a scăzut cu aproximativ 31%. Ca proporție a PIB-ului, deficitul a scăzut de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în aceeași perioadă a anului 2026, ceea ce înseamnă o îmbunătățire de aproximativ 1,62 puncte procentuale. Instituţia a precizat acest lucru într-un comunicat de presă emis sâmbătă.

11,4% reprezintă creșterea veniturilor bugetului general consolidat, care s-au ridicat cu aproximativ 48 miliarde de lei față de primele opt luni ale anului 2025, susținând continuarea consolidării fiscale și bugetare. În același timp, cheltuielile totale au crescut cu 4,2%, echivalentul a 21,06 miliarde de lei, un ritm mult mai modest, conform sursei citate.

Citește șiTehnica simplă prin care șoferii pot reduce consumul de combustibil. Ce anume să nu lași în mașină

Execuţia bugetului general consolidat arată că veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026 iar ca pondere în PIB acestea au crescut de la 21,9% la 22,8%, cu aproximativ 0,85 puncte procentuale.

Revenea din impozite s-a ridicat la 242,69 miliarde de lei, indicând o creștere de 14,3% față de primele opt luni ale anului precedent.

Ministerul Finanţelor indică faptul că o sumă semnificativă a rezultat din taxele colectate la TVA, însumând 103,35 miliarde de lei, dintre care aproximativ 20,80 miliarde de lei, adică 25,2%, depășește cifra observată în intervalul ianuarie-august 2025.

Recoltele din taxele pe salarii și venituri au totalizat 42,86 miliarde de lei, indicând o creștere de 8,1%, în timp ce taxele pe profit au însumat 29,55 miliarde de lei, evidențiind un avans de 9,1%.

Contribuțiile din sector

impozitele și taxele pe proprietate s-au înregistrat o creștere mai mare de 30%, ajungând la 11,02 miliarde de lei în același interval.

Sumele primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţărilor au însumat 43,38 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 37,7% faţă de primele opt luni ale anului precedent.

Cheltuieli

În primele opt luni ale anului 2026, cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 527,53 miliarde lei. În raport cu PIB-ul, proporția totală a cheltuielilor a scăzut de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, echivalentă unei scăderi de aproximativ 0,7 puncte procentuale.

109,04 miliarde lei reprezintă costurile salariale, fiind cu 4,26 miliarde lei mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent. Acest descădere se datorează reducerii unor sporuri acordate anumitor categorii de personal bugetar și a măsurilor de restricție a cheltuielilor salariale pentru anii 2025-2026. În raport cu PIB-ul, aceste cheltuieli constituie 5,3% din PIB, fiind cu 0,6 puncte procentuale mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii s-au ridicat la 67,83 miliarde de lei, crescând cu 7,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile legate de dobânzi s-au însumat la 42,05 miliarde de lei, înregistrând o creștere de aproximativ 8,86 miliarde de lei, echivalentul a 26,7% în raport cu primele opt luni din 2025. Proporția lor în PIB a atins în jurul valorii de 2%.

„Evoluţia cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală şi reducerea necesarului de finanţare fiind esenţiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice”, subliniază sursa citată.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele şapte luni ale anului 2026, în sumă de 236,64 milioane de lei.

În domeniul finanțării inițiativelor de dezvoltare, cheltuielile legate de proiectele susținute prin fonduri externe nerambursabile s-au ridicat la 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Această sumă cuprinde finanțările europene din perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile europene destinate

„Trebuie să păstrăm o abordare prudentă”

Investițiile realizate cu ajutorul fondurilor europene au înregistrat o creștere notabilă. Plățile aferente proiectelor susținute prin cadrul financiar 2021‑2027 și PNRR, fie prin granturi, fie prin împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție a echilibrat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de volumul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025 pentru a achita obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuielile de apărare, conform estimărilor din documentul publicat de Finanțe.

Cheltuielile destinate investițiilor, care cuprind cheltuieli de capital și cele legate de programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au crescut cu 25,1 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, trecând de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei. Din această sumă, 69,2% corespund plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe neramb

„Execuţia bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală şi faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanţarea din fonduri europene şi PNRR continuă să susţină economia şi proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului şi al unui spaţiu fiscal limitat, dar şi al factorilor externi care pot influenţa evoluţia economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă şi menţinerea investiţiilor esenţiale sunt condiţii obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanţelor, în comunicat.

În primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a atins 2,34% din PIB, în timp ce ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB.