Deficitul bugetului general consolidat a fost de 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, reprezentând 2,34% din PIB, potrivit execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor. În perioada similară a anului trecut, deficitul a fost de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB.
În același timp, veniturile guvernamentale au înregistrat o creștere de 11,2%, iar cheltuielile totale au urmat o creștere de doar 2,9%, anunță Ministerul Finanțelor.
„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanțelor.
Citește șiDeficitul comercial a crescut cu 3,6%, la 25,5 miliarde de euro, în primele nouă luni, arată datele Institutului Național de Statistică
Sumele obținute de bugetul general consolidat
Conform informațiilor divulgate de Ministerul Finanțelor, bugetul general consolidat a înregistrat venituri totale de 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni, reprezentând o creștere de 11,2% față de aceeași perioadă a anului 2025. Veniturile provenite din impozite au crescut cu 15,4%, ajungând la 214,32 miliarde de lei, iar proporția lor în PIB s-a ridicat de la 9,69% la 10,42%.
88,55 miliarde de lei reprezintă încasările nete din TVA, marcând o creștere de 26,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Încasările brute din TVA au înregistrat un plus de 21,7%, iar restituirile către sectorul privat au crescut cu 4,6%, ajungând la 20,48 miliarde de lei.
Veniturile provenite din accize au ajuns la 28,37 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 6,4%. Această creștere a fost determinată în mare parte de o majorare a încasărilor provenite din produse energetice, care au crescut cu 10,9%.
Fondurile returnate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile s-au ridicat la 37,28 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 30,3% față de primele șapte luni din 2025.
Revenea provenită din impozitul pe salarii și venituri a ajuns la 38,34 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 8,6%. Contribuțiile de asigurări sociale au atins 129,
În ceea ce privește cheltuielile, bugetul general consolidat a efectuat plăți în valoare de 460,39 miliarde de lei, reprezentând o creștere nominală de 2,9%. În raport cu PIB-ul, cheltuielile publice au scăzut de la 23,3% în primele șapte luni ale anului 2025 la 22,4% în aceeași perioadă din 2026.
Cheltuielile salariale au însumat 95,67 miliarde de lei, reprezentând o scădere de 4,1% comparativ cu anul precedent. Proporția lor în cheltuielile totale ale sectorului public a scăzut de la 22,3% la 20,8%.
În contrast, cheltuielile pentru bunuri și servicii au înregistrat o creștere de 11,2%, ridicându-se la 59,6 miliarde de lei, această evoluție fiind în mare parte cauzată de plățile efectuate în sistemul de sănătate. În același timp, cheltuielile pentru dobânzi s-au ridicat la 40,12 miliarde de lei, crescând cu 26,5%, corespondând cu 2% din PIB.
Cheltuielile legate de asistența socială s-au ridicat la 146,59 miliarde de lei, indicând o scădere de 0,6% față de primele șapte luni din 2025.
Proiectele și investițiile susținute prin fonduri nerambursabile provenite din surse externe
În total, proiectele susținute cu fonduri externe nerambursabile au însumat 45,88 miliarde de lei, acoperind perioadele 2014-2020 și 2021-2027, precum și Fondul de modernizare, subvențiile agricole și asistența nerambursabilă din cadrul PNRR. În această evoluție, plățile aferente acestor proiecte au înregistrat o creștere de 39,1%, iar cheltuielile legate de componenta nerambursabilă a PNRR au depășit de peste două ori valorile din aceeași etapă a anului precedent.
Investițiile s-au ridicat la 76,51 miliarde de lei, depășind cu 14,83 miliarde de lei valoarea din aceeași perioadă a anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 24% a investițiilor, în același timp cu o reducere a deficitului bugetar de 37%.
71,05% din volumul total al investițiilor a fost alimentat de fonduri europene și de PNRR, în formă de granturi și împrumuturi. Sumele plătite pentru aceste inițiative au înregistrat o creștere de 20,40 miliarde de lei, echivalentă cu 60,08%.
„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România îşi consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească. O țară care transmite încredere şi coerență fiscală este o țară mai puternică. Trebuie însă să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc. Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii.”, a subliniat ministrul Alexandru Nazare.
COMENTARII / 0