Diaspora Sentiment 2026: 7 din 10 români

MKOR a lansat cel mai recent sondaj, care indică faptul că 61% dintre românii aflați în diaspora au realizat deja investiții în România, fie prin achiziții imobiliare, fie prin sprijin acordat familiei, însă 70% dintre aceștia nu intenționează să se întoarcă în țară în următoarele 12 luni.

Fiecare grup de români din străinătate investește în mod diferit: cea din Germania prezintă cea mai înaltă rată de investiție, 71%, și oferă cel mai mare sprijin financiar direct către familie, 44%. În ceea ce privește profilul economic, diaspora din Regatul Unit se remarcă prin cea mai avansată performanță: 29% ocupă poziții de conducere sau se implică în antreprenoriat, 62% dețin studii superioare, iar 46% obțin venituri lunare peste 3000€.

În fiecare joi dimineața, Dan Popa trimite newsletterul EconoMix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale, poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Citește șiSEC propune noi reguli pentru custodia criptomonedelor de către fondurile de investiții din SUA

Înscrie-te

Observă evoluțiile pieței și aprofundează cunoștințele despre gestionarea banilor personale prin sugestii și diagrame pertinente.

Înscrie-te

Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.

Verifică că ești abonat la e-mail.

Apăsați pe legătura din e‑mail pentru a primi edițiile.

Șase concluzii esențiale

1. Fereastra de repatriere se închide după 5 ani. Când timpul petrecut în afara țării depășește 5 ani, incertitudinea se transformă în refuz categoric. După pragul de un deceniu (55% din eșantion), dezrădăcinarea devine norma, iar integrarea în țara gazdă este definitivă.
2. Investitori activi, dar rezidenți pierduți. Deși 70% dintre români exclud repatrierea fizică pe termen scurt (12 luni), 61% au investit deja capital în România. Această legătură economică este mai degrabă o metodă de securizare a patrimoniului familial / de pregătire a unei rezidențe sezoniere.
3. Reforma sistemului este precondiția revenirii. Motivele de repatriere s-au maturizat: nevoia unui sistem sanitar mai bun a ajuns la paritate cu nevoia unui salariu competitiv (44%). Pentru comunitățile mature (Italia, Spania), siguranța medicală este o prioritate.
4. Cererea pentru un „Stat Compatibil”. Agenda românilor din străinătate este definită de nevoia de compatibilitate sistemică și pare să reflecte un transfer de standarde de la țara gazdă către țara de origine. Focus pe utilitate, nu pe ideologie.
5. Criza de încredere bate barierele logistice la vot. Deși implicarea civică este ridicată (65% au votat), absenteismul nu este o problemă de distanță, ci de legitimitate. Digitalizarea votului va recupera doar o mică parte din alegători dacă nu este însoțită de o reconstrucție a încrederii în proces și în politicieni.
6. Succesul integrării sociale reține capitalul uman. 72% dintre români consideră că au o imagine pozitivă în comunitățile gazdă. Recunoașterea profesională și tratamentul corect din partea autorităților străine reprezintă cel mai mare „cost de oportunitate” al repatrierii.

În UK, 46% dintre români obțin peste 3000 euro.

Pe măsură ce piața forței de muncă evoluează și integrarea profesională se aprofundează, diaspora românească trece de la a fi o forță de execuție la a deveni un grup de consumatori cu putere de cumpărare ridicată, transformându-se într-un partener de investiții solid pentru companiile din țară.

În ansamblu, caracteristicile socio-profesionale ale românilor care trăiesc în străinătate reflectă o stabilitate structurală clară, în care 44% sunt angajați, iar 23% activează în funcții de manageri sau antreprenori.

În contextul acestei etape de maturizare, porțiunea din UK se remarcă printr-un statut aparte. Această comunitate captează interesul mediului de afaceri datorită abilitatea de a finanța proiecte și achiziții de amploare, având în vedere că 29% dintre membri ocupă poziții de conducere sau administrează propriile afaceri, avansând cu 6% față de media eșantionului.

Diapozitiv din Diaspora Sentiment 2026

Un nivel înalt de competență conduce imediat la o putere de cumpărare semnificativă. În consecință, 46% dintre locuitorii din UK declară că veniturile lor personale depășesc 3000 euro pe lună. Această performanță de piață justifică focalizarea pe alegeri și planuri financiare ce se bazează exclusiv pe randament și pe întărirea patrimoniului.

Republica Moldova are 49% din populație în segmentul tânăr, iar aceștia sunt membri ai Gen Z.

În opoziție cu piețele occidentale, în care predomină profesioniști cu stabilitate financiară, Republica Moldova se evidențiază ca un centru demografic unic și ca un punct de atracție strategic pentru capitalul uman tânăr al României. Analiza datelor relevă că vârsta medie a populației din această zonă este de 31 ani, iar 49% dintre indivizii studiați fac parte din Generația Z.

În comparație cu restul comunității din diaspora, zona de peste Prut posedă un potențial vast nevalorificat, deoarece 38% dintre tinerii acolo rămân inactivi. Această cifră evidențiază o diferență semnificativă, depășind media generală a eșantionului cu 17%.

Structura neconvențională creează oportunități bine definite pentru strategiile de atragere economică ale companiilor și instituțiilor din România. În mediul de afaceri, acest segment servește ca soluție la lipsa de personal, impunând necesitatea lansării unor programe de internship și a pachetelor de relocare studențească.

În același timp, instituțiile financiare românești pot atrage atenția prin instrumente de integrare dedicate. Opțiuni precum conturi bancare transfrontaliere cu zero comisioane și pachete de economisire devin cruciale pentru a consolida loialitatea acestor clienți și a transforma potențialul demografic într-un motor de dezvoltare economică.

13 ani de date : activitatea economică continuă să fie prezentă, indiferent de decizia de revenire.

„În cei 13 ani de antreprenoriat la MKOR, am învățat să privesc dincolo de cifre. Sunt recunoscătoare echipei noastre pentru acest studiu care arată inima diasporei. Vorbim despre un motor economic activ, care susține direct economia românească. Faptul că acești oameni continuă să investească acasă, deși exclud repatrierea în următoarele 12 luni (și e firesc pentru viețile consolidate acolo), dovedește o încredere solidă. E o conexiune financiară care rămâne activă indiferent de decizia de revenire, mai degrabă o formă de securizare a patrimoniului familial decât un pas către repatriere.” – Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR.

Caracteristicile românilor din Italia

● Stabilitate istorică: Majoritatea locuiesc în Italia > 10 ani, cu o rată notabilă de naturalizare (20% au cetățenie italiană). Se consideră bine integrați, 72% cred că sunt asociați cu o imagine pozitivă în țara gazdă. Mai multe femei (57%).● Profil profesional de execuție: Doar 9% ocupă funcții de management / antreprenoriat (vs. 23% media eșantionului). Se simt validați ca „muncitori și capabili” (53%).● Repatriere: 7 din 10 nu s-ar întoarce în România în următoarele 12 luni, pentru că nu vor să renunțe la nivelul de trai ridicat din țara gazdă (salariu, bunăstare). Ar lua în considerare revenirea mai ales pentru un sistem medical mai bun (46%).

Caracteristicile comunității românești din Marea Britanie

● Integrare accelerată în roluri de decizie: Deși este o comunitate cu un istoric mai scurt în țara gazdă față de cele din Italia sau Spania (doar 40% sunt acolo de peste un deceniu), respondenții din UK prezintă cel mai avansat profil profesional: 62% au studii superioare și 29% ocupă roluri de management sau antreprenoriat. Cel mai dor le e de natura, peisajele și clima din România.● Exigențe instituționale: Sunt cei mai hotărâți să nu se mai întoarcă (76% vs. 70% media). Principala condiție pentru a lua în calcul repatrierea este schimbarea sistemică: stabilitate fiscală (45%),eliminarea birocrației și digitalizarea serviciilor publice (44%).

Români în Germania: caracteristici ale comunității

Valul nou al migrației economice se caracterizează prin predominanța tinerilor, în special a Gen Z. Aceștia prezintă cea mai scurtă vechime medie, 8,5 ani, comparativ cu media generală de 13,9 ani. Numai 26% dintre ei au locuit în Germania de peste zece ani, în timp ce 41% s-au stabilit în ultimii cinci ani, dublând media eșantionului. În continuare, 22% dintre participanți consideră că imaginea lor în mass-media sau online este negativă, iar 16% raportează discriminare la locul de muncă. În ceea ce privește profilul profesional, majoritatea sunt bărbați, 61%. Aceștia activează în domenii tehnice, cu 61% angajați, și dețin în general studii medii (56%). Activitatea lor se concentrează în principal în sectoarele productive, iar 44% trimit bani rudelor din România, cea mai mare proporție dintre cele patru profiluri analizate.

Români din Spania prezintă un profil distinct.

● Stabilitate istorică: Cea mai mare vechime (14.7 ani, în medie), 69% sunt stabiliți de peste un deceniu. Au cel mai ridicat sentiment de integrare – 85% consideră că sunt percepuți pozitiv în țara gazdă. Tocmai de aceea, 23% spun că nu i-ar convinge nimic să revină în România.● Spanioli prin stil de viață, români în acte: Mai bine de jumătate (54%) percep că au aceleași drepturi ca nativii spanioli, 41% se simt bine văzuți în comunitate, (+11% vs. media), iar pentru 40% copiii români sunt bine integrați în școală. Cu toate acestea, doar 8% au și cetățenie spaniolă. Legătura cu România rămâne una predominant culturală și de consum, gusturile românești (23%) sunt aspectul care le-ar lipsi cel mai mult dacă ar rămâne definitiv în Spania.

Metodologia cercetării: Informațiile provin din studiul Diaspora Sentiment 2026.

Exemplul: N=2000 participanți, împărțiți în mod egal pe gen (50%/50%). Obiectivul: grupul demografic cu vârste între 18-65 ani, care locuiește în afara României cel puțin șapte luni pe an. Metoda de